ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 847/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

sub nr. 9223 din 7 iulie 2004, reclamantul V.M. a solicitat în contradictoriu

cu Casa Județeană de Pensii Maramureș, anularea hotărârii nr. 1437 din 16

februarie 2003, emisă de pârâtă și obligarea acesteia la emiterea unei noi

hotărâri prin care să-i stabilească calitatea de beneficiar al art. 1 din Legea

nr. 309/2002, pentru perioada 4 aprilie 1957 - 31 decembrie 1958.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că se încadrează în situațiile prevăzute de Legea 309/2002,

iar hotărârea pârâtei, a cărei anulare o solicită, este nelegală, întrucât

ignoră împrejurarea că în perioada stagiului militar obligatoriu a muncit în

diferite activități economice ordonate de conducerea unităților militare.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 985 din 14

octombrie 2004, a admis acțiunea, cu motivarea că reclamantul beneficiază de

prevederile Legii nr. 309/2002, conform probelor existente în dosarul cauzei.

Considerând hotărârea nelegală,

pârâta Casa Județeană de Pensii Maramureș a declarat recurs și a solicitat

casarea sentinței și în fond, respingerea acțiunii, întrucât reclamantul nu a

satisfăcut stagiul militar în detașamente de muncă, unitatea militară înscrisă

în livretul militar al reclamantului nu se regăsește în evidența întocmită de

Arhivele Naționale.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 și 6 din

Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile legii, persoana, cetățean român,

care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției

Generale a Serviciului Muncii, în perioadele 1950 - 1961, stabilirea

drepturilor urmând a se face, la cerere, în baza înscrisurilor din livretul

militar, din adeverința eliberată de Centrele militare județene sau U.M. 02405

Pitești.

Livretul militar menționează

la rubrica 9 „Nr. specialități militare”, categoria II-a „soldat neinstruit”.

În consecință, probele de la

dosar, respectiv copia livretului militar și actele de stare civilă, atestă

împrejurarea că în perioada 4 aprilie 1957 - 31 decembrie 1958, acesta a

prestat muncă în cadrul unităților de muncă.

Astfel că, în mod întemeiat,

instanța a admis acțiunea, fapt pentru care recursul se privește nefondat și în

baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 985 din 14

octombrie 2004, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 februarie 2005.