ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4637/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 124 din 5 februarie

2003 pronunțată în dosarul nr. 108/2003 (format ca urmare a declinării

competenței de soluționare a dosarului nr. 1792/CA/2002 de către Tribunalul

București, secția a V-a civilă), Curtea de Apel București, secția de contencios

administrativ, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de către

reclamantul C.V. împotriva Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu

Handicap.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a

reținut că reclamantul a contestat decizia Comisiei Superioare de Expertiză

Medicală pentru Persoanele cu Handicap nr. 706 din 28 mai 2002 prin care s-a

confirmat încadrarea sa de către Comisia de expertiză medicală în categoria

persoană cu handicap accentuat și că a solicitat anularea acestei decizii și

obligarea comisiei să-i elibereze o decizie de gradul I de invaliditate cu

însoțitor permanent, nerevizuibilă.

A mai reținut că prin decizia contestată

reclamantului i s-a stabilit diagnosticul de sechele postcombustie cu redori în

flexie ale articulațiilor interfalangiene degetele II-V prin cicatrici

cheloide, tulburări vasomotorii, cicatrici cheloide ale trunchiului, membrelor

și feței și că afecțiunea handicapantă îl asimilează în gradul de handicap

accentuat și nu grav pentru ca acesta să beneficieze de asistent personal.

Împotriva hotărârii a declarat recurs

reclamantul C.V. care a criticat sentința, precizând că are impotență

funcțională totală a ambelor mâini, iar Comisia de expertiză medicală, la

emiterea deciziei contestate, nu a ținut seama de recomandarea Clinicii de

Ortopedie a Spitalului Militar Central de menținere a sa în gradul I de

pensioare cu însoțitor permanent.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 102/1999

așa cum a fost modificată și completată de Legea nr. 519/2002, gradul de

handicap se stabilește de către comisiile de expertiză medicală a persoanelor

cu handicap potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului sănătății

și familiei.

Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că

reclamantului C.V. prin decizia nr. 706 din 28 mai 2002 a Comisiei de expertiză

medicală a persoanelor cu handicap i s-a stabilit diagnosticul de sechele

postcombustie cu redori în flexie ale articulației interfalangiene degetele

II-V prin cicatrici cheloide, tulburări vasomotorii cicatrici cheloide ale

trunchiului membrelor și feței, cu încadrarea în categoria deficiență

funcțională accentuată- handicap accentuat.

La încadrarea deficienței în această categorie

de handicap accentuat comisia de expertiză medicală a avut în vedere criteriile

stabilite prin ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 726/2002.

Evaluarea în funcție de aceste criterii este în

schimb un atribut exclusiv al comisiilor de expertiză medicală, instanțele

judecătorești neputându-se substitui acestor comisii, întrucât nu au competență

în acest sens.

În consecință, încadrarea reclamantului în

gradul de deficiență arătat s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale

incidente și de către organele abilitate de lege în acest sens.

Cu privire la acordarea beneficiului unui

asistent personal se reține că potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 1 lit. c)

din O.U.G. nr. 102/1999 beneficiază de asistent personal numai adulții cu

handicap grav ori așa cum s-a arătat reclamantul a fost încadrat în categoria -

handicap accentuat.

Pentru aceste considerente și cum în cauză nu

există nici motive de casare de ordine publică în sensul art. 306 alin. (2) C.

proc. civ., se va respinge recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de C.V. împotriva

sentinței civile nr. 124 din 5 februarie 2003 a Curții de Apel București, secția

de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 16

decembrie 2003.