ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4477/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 660 din 22 mai 2002, Tribunalul Harghita a admis acțiunea reclamanților J.N.L., J.E.E., J.B.L., J.T., V.I., V.V.E. și B.S. în contradictoriu cu pârâta S.C. G.O. S.A. Gheorghieni și pe cale de consecință:î a dispus anularea dispoziției nr. 4/11 februarie 2002 emisă de pârâtă, de respingere a cererii reclamanților privind restituirea în natură a imobilului situat în Gheorghieni, înscris în C.F. 8488, Gheorghieni sub nr.top 10899, 10900/1, 10904/1, 10908/1/A, construcții și teren în suprafață de 3212 m 2 ; a dispus restituirea în natură pe seama reclamanților a imobilului menționat; a obligat pe reclamanți să restituie pe seama D.G.F.C.F.S.

Harghita, suma de 338.727.120 lei reactualizată în raport de data inflației la data plății, reprezentând despăgubiri primite în baza Legii nr. 112/1995. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanții sunt moștenitorii legali ai numitei V.E. cea care a avut în proprietate imobilul situat în Gheorghieni. Imobilul a fost preluat de Statul Român conform Decretului nr. 92/1950 și este folosit de Grădinița de preșcolari nr. 8 Gheorghieni. S-a mai reținut că în conformitate cu Legea nr. 112/1995, Consiliul Județean Harghita prin Hotărârea nr. 258/31 martie 1999 a acordat reclamanților despăgubiri în valoare de 585.300.257 lei, din care au primit efectiv suma de 338.727.120 lei. Curtea de Apel Târgu Mureș prin decizia nr. 73/A/19 septembrie 2002, a admis apelul declarat de pârâta S.C.

G.O. S.A. Gheorghieni, împotriva sentinței civile nr. 660/22 februarie 2002 a Tribunalului Harghita și pe cale de consecință a schimbat în tot sentința atacată în sensul că, a respins acțiunea formulată de reclamanți, pentru anularea Dispoziției nr. 4/11 februarie 2002 privind restituirea imobilului situat în Gheorghieni. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că imobilul în litigiu situat în Gheorghieni a aparținut autoarei V.E. ai cărei succesori legali sunt reclamanții. Imobilul respectiv a trecut în proprietatea statului cu titlu de naționalizare, conform Decretului nr. 92/1950. S-a mai reținut și faptul că în imobilul menționat mai sus funcționează Grădinița de copii nr. 8 Gheorghieni.

Imobilul respectiv face parte din domeniul public al municipiului Gheorghieni, fiind inclus în lista anexă la poziția 14, conform Legii nr. 213/1998. Împotriva deciziei civile mai sus menționată au declarat recurs reclamanții criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele considerente: - Instanța de apel prin sentința pronunțată a încălcat prevederile art. 1, art. 7, art. 9 alin. (1), art. 19 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001 care consacră principiul restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv de stat.

Aceste dispoziții categorice nu pot fi combătute cu argumentul din hotărârea atacată în sensul că prin admiterea cererii de restituire în natură a imobilului în litigiu „s-ar perturba stabilitatea unor acte administrativ-jurisdicționale, ce au intrat în circuitul civil, înaintea intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001”; - De asemenea au fost încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 care au în vedere atât formularea unor propuneri concrete din partea ministerelor de resort și a altor instituții publice, cât și însușirea selectivă a acestor propuneri prin Hotărârea Guvernului care să cuprindă nominalizarea imobilelor „care nu vor fi retrocedate în natură și pentru care se acordă măsuri reparatorii prin echivalent”.

Recursul nu este fondat. Reclamanții J.N.L., J.E.E., J.B.L., J.T., V.I., V.V.E. și B.S. prin mandatar J.N.L., sunt moștenitori legali ai autoarei V.E.– decedată 19 decembrie 1991 certificat deces f. 22 dosar fond – proprietara imobilului în litigiu înscris în C.F. 8488 Gheorghieni sub nr.top. 10899, 10900/1, 10904/1, 10908/1/a – compus din construcții și teren aferent în suprafață de 3212 m 2 , situat în Gheorghieni.

Imobilul mai sus menționat a fost naționalizat în baza Decretului nr. 92/1950, conform anexei la decret poz.80 și a Deciziei nr. 322/1961 a fostului Comitet Executiv al Sfatului Popular al orașului Gheorghieni – Hotărârea nr. 258/31 martie 1999. Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în situația imobilelor ocupate de unități bugetare din învățământ, din sănătate, așezăminte social-culturale, sau instituții publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizațiilor internaționale, interguvernamentale acreditate în România, precum și de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare în vederea continuării activității de interes public, social-cultural sau obștesc , foștilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent.

Avându-se în vedere textul de lege mai sus enunțat și ținând seama de faptul că imobilul în litigiu face parte din domeniul public al municipiului Gheorghieni, fiind inclus în lista anexă la poziția 14, ca fiind Grădiniță de copii nr.8 Gheorghieni, în conformitate cu Legea nr. 213/1998, imobilul revendicat nu mai poate fi restituit în natură reclamanților, acestora li se poate acorda doar măsuri reparatorii prin echivalent. De atlfel, prin Hotărârea nr. 258/31 martie 1999, reclamanților le-au fost acordate despăgubiri în valoare de 585.300.257 lei, reprezentând contravaloarea imobilului revendicat, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2), art. 13 și art. 17 din Legea nr. 112/1995. Prin urmare, hotărârea pronunțată de instanța de apel este temeinică și dată cu aplicarea corectă a legii.

Pentru toate aceste considerente, Curtea reține că motivele de recurs invocate nu se circumscriu motivelor de casare, prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., și în consecință se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanți, împotriva deciziei civile nr. 73 A din 19 septembrie2002 a Curții de Apel Târgu Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de recurenții J.N.L., J.E.E., J.B.L., J.T., V.I., V.V.E. și B.S. împotriva deciziei nr. 73 A din 19 septembrie 2002 a Curții de Apel Târgu Mureș, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 noiembrie 2003.