ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4785/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 141 din 11 februarie 2003, Tribunalul Harghita, a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul V.A. împotriva SC B. SA Gheorghieni, a anulat decizia emisă de pârâtă cu nr. 10 din 8 ianuarie 2002, a constatat că imobilul situat în Gheorghieni județul Harghita, înscris în C.F.

nr. 12232 Gheorghieni, sub nr. top 10183, care în prezent se află în incinta societății pârâte, a fost preluat de stat cu titlu, fiind expropriat prin Decretul Prezidențial nr. 158 din 7 iunie 1977. S-a stabilit, în baza art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, că reclamantul are dreptul la măsuri reparatorii în echivalent, iar în baza art. 24 alin. (1) raportat la art. 12 din aceeași lege, pârâta a fost obligată să facă reclamantului o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului, reclamantul având o cotă din proprietate de 6 ½. Tot prin aceeași hotărâre, s-a respins cererea de restituire a terenului revendicat și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta împotriva A.P.A.P.S.

București. Curtea de Apel Târgu-Mureș, cu decizia civilă nr. 62/A din 27 mai 2003, a admis apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței civile nr. 141/2003 a Tribunalului Harghita, a schimbat în parte hotărârea atacată, în sensul admiterii cererii de chemare în garanție și obligării A.P.A.P.S. de a face reclamantului oferta de restituire prin echivalent, corespunzător valorii imobilului. S-a eliminat din dispozitivul sentinței, obligarea pârâtei de a face reclamantului ofertă de restituire prin echivalent, menținându-se restul dispozițiilor sentinței. Pentru a schimba soluția, instanța de apel a avut în vedere dispozițiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, care prevede că notificarea trebuia înaintată A.P.A.P.S.

care a efectuat privatizarea și care asigură cumpărătorilor cu care a încheiat contracte de vânzare cumpărare acțiuni, repararea prejudiciilor cenzurate acestora prin executarea unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. A.P.A.P.S., prin reprezentanții săi legali, a formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 62/A/2003 a Curții de Apel Târgu-Mureș, invocând nulitatea prevăzută de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. O primă critică adusă deciziei atacate se referă la faptul că art. 30 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 modifică și completează O.U.G. nr. 88/1997, abrogând art. 32 4 și de aceea consideră că Ministerul Finanțelor Publice este singurul care trebuie să acorde despăgubiri. A.P.A.P.S.

nu poate despăgubi pe nimeni, deoarece veniturile sale se varsă integral la bugetul statului, iar potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 137/2002, se repară prejudiciile cauzate cumpărătorilor cu care s-a încheiat contracte de vânzare cumpărare acțiuni, ceea ce în cauză nu este cazul, calitatea de cumpărător având-o SC F.B. KFT și nu SC B. SA. Pe cale de excepție, a invocat lipsa calității procesuale pasive a sa, deoarece A.P.A.P.S. este o instituție publică, care doar vinde acțiunile statului și garantează decât calitatea sa de acționar în numele statului și autenticitatea fracțiunii de capital social. SC B. SA Gheorghieni a formulat întâmpinare solicitând în principal respingerea recursului ca nefondat, iar pentru motivul 2 de recurs ca inadmisibil.

Recursul este nefondat. Referitor la susținerea recurentei potrivit căreia instanța a aplicat greșit legea, deoarece art. 32 4 din O.U.G. nr. 88/1997 este abrogată, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că este nefondată. Legea privind unele măsuri pentru acordarea privatizării nr. 137/2002 la art. 30 alin. (3) stipulează că prevederile art. 32 4 din O.U.G. nr. 88/1997 aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările ulterioare, rămân aplicabile numai pentru contractele de vânzare cumpărare de acțiuni încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi. Din contractul de privatizare prin licitație nr. BU 52 din 15 ianuarie 2001 rezultă că recurenta a vândut cumpărătoarei SC F.B.

KFT activele SC B. SA Gheorghieni, încasând integral prețul de vânzare cumpărare. După cum este de observat, contractul a fost încheiat înaintea publicării Legii nr. 137/2002, care a avut loc în M. Of. nr. 216 din 28 martie 2002. Nu poate fi reținută nici excepția lipsei calității procesuale pasive, aceasta fiind la rândul său nefondată. Art. 60 C. proc. civ. prevede că cererea de chemare în garanție se poate face în cazurile în care, una din părți are dreptul să ceară garantarea dreptului aflat în litigiu, sau să o despăgubească, în ipoteza pierderii procesului. Obligația de garanție rezultă în mod inadmisibil din O.U.G. nr. 88/1997, modificată și completată prin Legea nr. 99/1999, art. 32 4 pct. 6, în care se prevede că „Statul Român garantează îndeplinirea de către instituțiile implicate” a obligațiilor de despăgubire.

Calitatea procesuală pasivă a A.P.A.P.S. este prevăzută expres de dispozițiile art. 27 din Legea nr. 10/2001 care prevăd că în cazul imobilelor preluate de stat în mod abuziv, evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate, persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, iar notificarea se adresează autorității publice implicate în procesul de privatizare. Ceea ce este de subliniat din alt punct de vedere este că instanța de apel a reținut corect calitatea procesuală pasivă a A.P.A.P.S., deoarece Legea nr. 10/2001 reglementează natura, întinderea și persoana juridică ce acordă măsuri reparatorii foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, iar art. 27 citat mai sus, se referă expres la autoritatea publică implicată în procesul de privatizare.

Așa fiind, în temeiul art. 312 C. proc. civ., urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat AVAS împotriva deciziei nr. 62A din 27 mai 2003 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 iunie 2005.