ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1589/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 142 din 11

februarie 2003, pronunțată de Tribunalul Harghita a fost admisă în parte

acțiunea formulată de reclamantele K.M. și K.M.G. împotriva pârâtei SC B. SA

Gheorghieni.

În consecință, a fost anulată

decizia nr. 14 din 8 ianuarie 2002 emisă de pârâtă.

S-a constatat că terenul situat în

Gheorghieni, str. Kossuth Lajos Județul Harghita, înscris în C.F. nr. 12232

Gheorghieni, nr. top 10183, în suprafață de 671 mp, care în prezent se află în

incinta sediului pârâtei, conform expertizei tehnice, a fost preluat de stat cu

titlu, fiind expropriat prin Decretul prezidențial nr. 158/1077.

În baza art. 11 alin. (4) din Legea

nr. 10/2001 s-a stabilit că reclamantele au dreptul la măsuri reparatorii în

echivalent pentru imobilul expropriat.

Conform prevederilor art. 24 alin.

(1), raportat la art. 12 din Legea nr. 10/2001 s-a dispus obligarea

deținătorului imobilului, pârâta SC B. SA Gheorghieni să facă reclamantelor

ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii bunului și

cotelor de proprietate de 1/12 pentru reclamanta K.M. și de 5/12 pentru

reclamanta K.M.G.

A fost respinsă cererea de

restituire în natură a terenului revendicat.

S-a respins cererea de chemare în

garanție formulată de pârâta SC B. SA împotriva A.P.A.P.S. București.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut în esență următoarea situație:

- terenul în litigiu a fost

expropriat prin Decretul prezidențial nr. 158/1977, intrând deci în

proprietatea statului cu titlu;

- asupra acestui bun reclamanta K.M.

are o cotă de 1/12 din dreptul de proprietate, iar reclamanta K.M.G. o cotă de

5/12;

- scopul exproprierii a fost atins,

terenul aflându-se în prezent în incinta SC B. SA; pe teren se află

construcții, utilități și căi de acces, el servind funcțional acestei societăți

comerciale, astfel încât nu poate fi restituit în natură;

- așa fiind, reclamantele au dreptul

la despăgubiri potrivit prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001,

astfel încât decizia nr. 14 din 8 ianuarie 2002 emisă de pârâtă, prin care s-a

respins notificarea cu motivarea că solicitarea reclamantelor trebuia

întemeiată pe prevederile Legii nr. 18/1991, este nelegală și se impune a fi

anulată.

- nu sunt îndeplinite cerințele

prevăzute de Legea nr. 99/1999 pentru a se admite cererea de chemare în

garanțe.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel pârâta SC B. SA Gheorghieni, solicitând schimbarea ei în parte,

în sensul admiterii cererii de chemare în garanție a A.P.A.P.S. București și

obligării acesteia de a face ofertă de restituire prin echivalent,

corespunzător valorii imobilului în litigiu și cotelor de proprietate, în

favoarea reclamantelor. Pe cale de consecință, s-a solicitat să se elimine din

dispozitivul hotărârii apelate obligarea pârâtei de a face reclamantelor oferta

de restituire prin echivalent.

Curtea e Apel Târgu, Mureș prin

decizia nr. 61 din 27 mai 2003 a admis apelul și a schimbat sentința în sensul

solicitat. A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de apelantă

împotriva A.P.A.P.S. București, cu obligarea acesteia de a face reclamantelor

ofertă de restituire prin echivalent corespunzătoare valorii imobilului.

S-a dispus, de asemenea, eliminarea

din dispozitivul sentinței a obligării apelantei-pârâte de a face reclamantelor

ofertă de restituire prin echivalent.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței.

Instanța de apel a reținut că, în

mod necontestat, imobilul în litigiu este evidențiat în patrimoniul societății

comerciale pârâte, care a fost privatizată cu respectarea dispozițiilor legale

în vigoare, astfel încât notificarea reclamantelor trebuie adresată instituției

publice care a efectuat privatizarea, adică A.P.A.P.S. București.

Pe de altă parte, terenul se află în

incinta sediului pârâtei care, în baza unui contract de vânzare-cumpărare

acțiuni s-a vândut de către A.P.A.P.S. București către SC F.B. KFT, cu sediul

în 1089 Budapesta și care a achitat integral prețul. Au devenit astfel

incidente în cauză prevederile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,

potrivit cărora notificarea se adresează instituției care a efectuat

privatizarea și care asigură cumpărătorilor cu care a încheiat contracte de

vânzare-cumpărare acțiuni repararea prejudiciilor cauzate acestora prin

executarea unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

S-a mai arătat că, în baza

prevederilor legale menționate, prima instanță trebuia să admită cererea de

chemare în garanție a A.P.A.P.S. București, cu obligarea acesteia de a face

reclamantelor ofertă de restituire prin echivalent, conform valorii imobilului.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs chemata în garanție A.P.A.P.S. București, criticând-o, în sensul

prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și solicitând respingerea cererii de

chemare în garanție.

S-a susținut, în esență, că decizia

pronunțată în apel este greșită, întrucât ignoră prevederile art. 29 și art. 30

din Legea nr. 137/2002 care o exonerează de răspundere.

Printr-un al doilea motiv de recurs

s-a solicitat să se constate că A.P.A.P.S. București nu are calitate procesuală

pasivă, nefiind titulara vreunui drept cu privire la imobilul în litigiu.

Examinând actele și lucrările

dosarului în contextul criticilor formulate, Curtea reține că recursul este

nefondat, soluția instanței de apel, în sensul admiterii cererii de chemare în

garanție fiind legală și temeinică.

Sub un prim aspect, recurenta se

află în eroare (sau încearcă să o creeze) invocând prevederile Legii nr.

137/2002. Din însuși titlul acestui act normativ, „privind repararea

prejudiciilor cauzate cumpărătorilor prin executarea unor hotărâri definitive

și irevocabile, care obligă la restituirea în natură a imobilelor preluate de

stat” rezultă cu evidență că reglementarea privește o cu totul altă ipoteză, și

anume despăgubirea cumpărătorilor în caz de restituire în natură, ceea ce nu

este cazul în speță.

În mod corect Curtea de Apel a

apreciat că în cauză au aplicabilitate prevederile Legii nr. 10/2001 în ipoteza

acordării de măsuri reparatorii foștilor proprietari ori moștenitorilor

acestora.

Nici excepția lipsei calității

procesuale pasive nu este întemeiată.

Prevederile art. 27 alin. (1) din

Legea nr. 10/2001 conferă în mod expres instituției care a efectuat

privatizarea calitatea de parte într-un litigiu de genul celui dedus judecății

în prezenta cauză, astfel că și din acest punct de vedere recursul este

nefondat și va fi respins conform dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza a II a

C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

chemat de chemata în garanție A.P.A.P.S. împotriva deciziei nr. 61 A din 27 mai

2003 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 27 februarie 2004.