ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 526/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de

16 iulie 2001, reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala P. (fostă G.P.S.) Marghita a

solicitat anularea deciziei nr. 103 din 27 iunie 2001, a Ministerului

Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, București.

În motivarea acțiunii s-a arătat că

reclamanta nu datorează suma de 44.428.598 lei, aferentă consumului propriu din

luna august 1999, pentru cantitatea de 76.399 kg motorină, către Fondul special

al drumurilor publice, întrucât carburantul a fost procurat de la un furnizor

din cadrul S.N.P. P. SA, iar taxa de drum a fost inclusă în prețul de

achiziție.

Prin sentința civilă nr. 252/2001, a

Curții de Apel Oradea, acțiunea a fost respinsă, reținându-se că reclamanta

este producătoare și nu este exceptată de la plata taxei, deoarece carburantul

a fost folosit pentru consum propriu, și nu în scopuri tehnologice.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

În motivarea recursului s-a arătat

că reclamanta a inclus taxa de drum, în prețul achitat pentru achiziționarea

carburantului; că reclamanta este prestatoare de servicii în domeniul petrolier

și nu producătoare, cum a reținut instanța.

Verificând cauza în funcție de

motivele de recurs formulate, în lumina dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.

Din probele administrate în cauză

rezultă că în luna august 1999, reclamanta, subunitate a S.N.P. P. SA, s-a

aprovizionat cu motorină pentru consum propriu din producție S.N.P. P. SA, de

la o altă subunitate a S.N.P. P. SA - P. Bihor, depozitul Marghita. În avizul

de expediere a fost arătată cantitatea livrată, prețul mărfii și suma ce se

cuvine M.T.T.C., pentru Fondul special al drumurilor, sumă pe care reclamanta

contestă că o datorează.

Potrivit dispozițiilor art. 5 alin.

(1) din Legea nr. 188/1996, obligația calculării și virării sumelor către

Fondul special al drumurilor, revine producătorilor, indiferent de forma de

organizare.

Reclamanta, sucursală a P., care

este producător, datorează taxa la Fondul special al drumurilor publice, pentru

consumurile proprii de carburanți, cu care s-a aprovizionat de la o altă

subunitate P., din producția S.N.P. P. SA, deoarece carburantul nu a fost

utilizat în scopuri tehnologice. Numai în această ultimă situație nu se

datorează taxa la Fondul special al drumurilor publice, astfel cum se

menționează în mod expres în Normele metodologice nr. 4815/1998 – 15476/1999

(M. Of. nr. 202/11.05.1999).

În concluzie, întrucât

recurenta–reclamantă s-a aprovizionat cu carburant de la o altă sucursală a P.,

carburant folosit pentru consum propriu, datorează taxa la Fondul special al

drumurilor publice.

Pentru considerentele expuse,

recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de

ordine publică a sentinței, conform dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.N.P.

P. SA București, sucursala P. Marghita, împotriva sentinței civile nr. 252/CA/2001

- P din 8 octombrie 2001, a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 11 februarie 2003.