ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4302/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 52 din 26 aprilie 2002, a Colegiului jurisdicțional al municipiului București, s-a admis în parte capătul 1 de cerere din actul de sesizare al Procurorului general financiar și au fost obligați pârâții E.A. și R.G., în solidar, la plata sumei de 32.425.324 lei, cu titlu de daune, reprezentând drepturi salariale sub formă de prime acordate nelegal salariaților pe anul 2000. A fost admis și capătul doi din actul de sesizare și au fost obligați pârâții T.D., E.A. și R.G., în solidar, la plata către Direcția Generală Vamală Interjudețeană București, a sumei de 3.431.655 lei, cu titlu de daune, reprezentând majorări de întârziere.

Curtea de Conturi, secția jurisdicțională, prin decizia nr. 139 din 5 martie 2003, a respins recursurile jurisdicționale formulate de Direcția Regională Vamală Interjudețeană București și E.A., împotriva sentinței nr. 52/2002. Împotriva acestei soluții a declarat recurs E.A., susținând. în esență. că în fișa postului său nu figurează atribuții de control financiar, stabilirea eronată a fondului de premiere nefăcând parte din sarcinile sale de serviciu. Recursul este nefondat. Din actele dosarului rezultă că recurenta avea obligația executării operațiunii de acordare a vizei C.F.P., aferente unui șef serviciu, răspunzând pentru consemnările din actele care angajează resurse bănești. Hotărârile Curții de Conturi fiind legale și temeinice, recursul declarat de reclamantă, va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de E.A. împotriva deciziei nr. 139 din 5 martie 2003 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2003.