ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2977/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2977/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de
19 decembrie 2000 și înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr. 7490/2000,
reclamanta SC I.C.S.H. S.A. Hunedoara a chemat în judecată Casa Județeană de
Pensii Hunedoara și a solicitat ca, în contradictoriu cu aceasta, să se anuleze
procesul–verbal încheiat la 18 septembrie 2000 de către inspectorii Corpului de
Control Asigurări Sociale al Direcției Generale de Muncă și Protecție Socială
Hunedoara și a deciziei nr. 27964 din 25 septembrie 2000 a Direcției Generale
de Muncă și Protecție Socială și a deciziei nr. 715 din 15 noiembrie 2000 a
Direcției Control Buget Asigurări Sociale și, pe cale de consecință,
modificarea concluziilor controlului asupra plăților efectuate ca operații
curente la constituirea fondului de 5% pensie suplimentară, considerarea
acestor plăți ca fiind făcute pentru acoperirea majorărilor stabilite în
procesele–verbale de control din 1955 și 1997.
A solicitat reclamanta să se
recunoască destinația stabilită de ea pentru plata obligațiilor curente, ca
prioritate.
În motivarea acțiunii reclamanta a
susținut că, deși au emis Ordin de Plată pentru achitarea obligațiilor curente,
respectiv au schimbat destinația, operând plata de 852.533.737 lei, ca plată a
majorărilor stabilite în procesele-verbale nr. 5000/233 și respectiv 5000/206
din anul 1955 și respectiv, 1977.
Tribunalul Hunedoara, prin sentința
nr. 202/CA/2001 din 31 ianuarie 2001, a admis excepția invocată de pârâtă și în
baza art. 3 pct. 1 C. proc. civ. a declinat competența de soluționare a
litigiului în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de
contencios administrativ.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția
comercială și de contencios administrativ, unde cauza a fost înregistrată sub
nr. 1669/2001, prin sentința nr. 125 din 30 mai 2001, a respins acțiunea
reclamantei.
Pentru a pronunța această soluție,
instanța de fond a reținut că actele de control din 18 septembrie 2000 au
stabilit legal obligația de plată pentru reclamantă, reclamanta încălcând
prevederile O.G. nr. 11/1996, O.G. nr. 53/1997 și Ordinul nr. 1619/1999,
stabilind, deci, că actul de control a fost legal.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs reclamanta SC I.C.S.H. SA Hunedoara, invocând ca motiv de
recurs prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că a fost aplicată
greșit legea, prin schimbarea destinației plăților dispuse prin ordinele de
plată, prin procesul–verbal de control stabilindu-se obligații către buget, în
mod nelegal.
Recursul este nefondat, pentru
considerentele ce se vor expune.
Plata obligațiilor bugetare se face
distinct, pentru fiecare sumă datorată, în parte, în contul bugetar
corespunzător, în ordinea vechimii acestora, ordine care este reglementată de
art. 8 alin. (1) lit. a) din O.G. nr. 11/1996, astfel că organul de control a
făcut aplicarea acestei dispoziții legale și anume, a stabilit obligațiile de
plată restante în ordinea scadenței și majorările de întârziere aferente
acestora, datorate potrivit legii, după vechimea acestora.
Ori în cauză, sumele datorate ca
majorări de întârziere pentru neplata în termen a contribuției datorate la
fondul de pensie suplimentară au fost stabilite în actele de control din anii
1955 și 1997, necontestate de reclamantă, aceasta fiind de acord cu obligațiile
stabilite în respectivele acte de control, obligându-se să achite aceste
restanțe și majorări aferente, acestea trebuind achitate în ordine de stingere
a obligațiilor restante, nu ca plăți curente.
În consecință, procesul-verbal din
18 septembrie 2000 a dispus prin constatările sale aplicarea corectă a prevederilor
din O.G. 11/1996.
Sentința recurată, în considerentele
sale a analizat susținerile părților, dar cu aplicarea dispozițiilor din O.G.
nr. 11/1996, pct. 5 din O.G. nr. 53/1997 și ale Ordinului nr. 1619/1999.
Curtea constată că instanța de fond
a făcut o corectă și completă analiză a susținerilor părților, iar soluția
pronunțată este legală, astfel că pe cale de consecință se va respinge
recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC
I.C.S.H. S.A. Hunedoara împotriva sentinței civile nr. 125 din 30 mai 2001 a
Curții de Apel Alba–Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca
nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 2 octombrie 2003.