ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 589/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primar

General împotriva deciziei nr.545 din 13 noiembrie 2001 a Curții de Apel

București, Secția a IV-a civilă.

La

apelul nominal s-au prezentat: recurentul-pârât prin consilier juridic O. O.,

precum și intimații-reclamanți G.D.A.și B.M., ambii prin avocat B.A..

Procedura

completă.

Avocat

B.A. arată că imobilul a fost restituit depunând dispoziția Primarului General

și procesul verbal de predare-primire.

Consilier

juridic O.O.învederează că recursul a rămas fără obiect solicitând pronunțarea

soluției în  acest sens.

Avocat

B. solicită respingerea recursului.

Reprezentantul

Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca rămas fără

obiect.

C

U R T E A ,

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr.236/F din 6 aprilie 2001, pronunțată de  Tribunalul

București – Secția a V-a civilă și de contencios administrativ a fost respinsă

ca neîntemeiată, acțiunea prin  care reclamanții G.D.A.și B.M. au chemat în

judecată pe pârâtul Municipiul București, prin  primarul general, pentru ca

prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat să le lase în deplină

proprietate, imobilul situat în  București, Calea Moșilor, nr.25, sectorul 3,

trecut în proprietatea statului prin naționalizare, în baza Decretului nr.92/1950.

Apelul

declarat de reclamanți a fost admis, prin decizia nr.545 din  13 noiembrie

2001, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă, și a fost

schimbată sentința tribunalului, în tot, în sensul că a fost admisă acțiunea și

a fost obligat pârâtul să le lase reclamanților, în  deplină proprietate,

imobilul situat în București, Calea  Moșilor, nr.25, sectorul 3, compus din

teren în suprafață de 580,96 mp și construcția edificată pe o suprafață de

495,43 mp din teren.

Pentru

a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că imobilul avea destinație

comercială, situație în care a fost greșit aplicat Decretul nr.92/1950 care

viza imobilele cu destinație de locuințe, și care era în contradicție cu

prevederile Constituției în vigoare la data preluării imobilului, astfel că

trecerea lui în proprietatea statului a avut un caracter abuziv.

Împotriva

susmenționatei decizii a declarat recurs pârâtul Municipiul București,

reprezentat de primarul general, invocând prevederile art.304 pct.9 din C.proc.civ.și

susținând, în esență, că reclamanții nu au dovedit destinația comercială a

imobilului la data preluării lui de către stat și că deci, greșit a reținut

instanța că imobilul nu cădea sub incidența Decretului nr.92/1958.

Pe

parcursul  procesului în faza de recurs, la dosar a fost depusă dispoziția

nr.661 din 12 noiembrie 2002, emisă de primarul general al municipiului

București, prin care, în temeiul prevederilor Legii nr.10/2001,s-a dispus

restituirea, în natură, a imobilului situat în  București, Calea Moșilor,

nr.25, sectorul 3, în cote de 40% pentru reclamantă și de 60% pentru reclamant,

imobil compus din teren în suprafață de 418 mp și construcție.

În

baza acestei dispoziții, prin procesul-verbal nr.27823 din 3 decembrie 2002,

imobilul a și fost predat reclamanților.

În

atare situație, recursul declarat de pârâtul Municipiul București, reprezentat

de primarul general apare ca fiind lipsit de interes, înscrisurile noi depuse

la dosar în recurs, la care s-a făcut referire mai sus demonstrând și legalitatea

deciziei curții de apel.

În

consecință, urmează a fi respins recursul declarat de pârât.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE            :

Respinge

recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primarul General

împotriva deciziei civile nr.545 din 13 noiembrie 2001 a Curții de Apel

București, Secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 18 februarie 2003.