ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 589/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primar General împotriva deciziei nr.545 din 13 noiembrie 2001 a Curții de Apel București, Secția a IV-a civilă. La apelul nominal s-au prezentat: recurentul-pârât prin consilier juridic O. O., precum și intimații-reclamanți G.D.A.și B.M., ambii prin avocat B.A.. Procedura completă. Avocat B.A. arată că imobilul a fost restituit depunând dispoziția Primarului General și procesul verbal de predare-primire. Consilier juridic O.O.învederează că recursul a rămas fără obiect solicitând pronunțarea soluției în acest sens. Avocat B. solicită respingerea recursului. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca rămas fără obiect.

C U R T E A , Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr.236/F din 6 aprilie 2001, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a civilă și de contencios administrativ a fost respinsă ca neîntemeiată, acțiunea prin care reclamanții G.D.A.și B.M. au chemat în judecată pe pârâtul Municipiul București, prin primarul general, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat să le lase în deplină proprietate, imobilul situat în București, Calea Moșilor, nr.25, sectorul 3, trecut în proprietatea statului prin naționalizare, în baza Decretului nr.92/1950.

Apelul declarat de reclamanți a fost admis, prin decizia nr.545 din 13 noiembrie 2001, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă, și a fost schimbată sentința tribunalului, în tot, în sensul că a fost admisă acțiunea și a fost obligat pârâtul să le lase reclamanților, în deplină proprietate, imobilul situat în București, Calea Moșilor, nr.25, sectorul 3, compus din teren în suprafață de 580,96 mp și construcția edificată pe o suprafață de 495,43 mp din teren. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că imobilul avea destinație comercială, situație în care a fost greșit aplicat Decretul nr.92/1950 care viza imobilele cu destinație de locuințe, și care era în contradicție cu prevederile Constituției în vigoare la data preluării imobilului, astfel că trecerea lui în proprietatea statului a avut un caracter abuziv.

Împotriva susmenționatei decizii a declarat recurs pârâtul Municipiul București, reprezentat de primarul general, invocând prevederile art.304 pct.9 din C.proc.civ.și susținând, în esență, că reclamanții nu au dovedit destinația comercială a imobilului la data preluării lui de către stat și că deci, greșit a reținut instanța că imobilul nu cădea sub incidența Decretului nr.92/1958. Pe parcursul procesului în faza de recurs, la dosar a fost depusă dispoziția nr.661 din 12 noiembrie 2002, emisă de primarul general al municipiului București, prin care, în temeiul prevederilor Legii nr.10/2001,s-a dispus restituirea, în natură, a imobilului situat în București, Calea Moșilor, nr.25, sectorul 3, în cote de 40% pentru reclamantă și de 60% pentru reclamant, imobil compus din teren în suprafață de 418 mp și construcție.

În baza acestei dispoziții, prin procesul-verbal nr.27823 din 3 decembrie 2002, imobilul a și fost predat reclamanților. În atare situație, recursul declarat de pârâtul Municipiul București, reprezentat de primarul general apare ca fiind lipsit de interes, înscrisurile noi depuse la dosar în recurs, la care s-a făcut referire mai sus demonstrând și legalitatea deciziei curții de apel. În consecință, urmează a fi respins recursul declarat de pârât. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE : Respinge recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primarul General împotriva deciziei civile nr.545 din 13 noiembrie 2001 a Curții de Apel București, Secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2003.