Decizia nr. 998/2003 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — conflict de competență împotriva sentinței nr. 594/2000 a Tribunalului București

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul București, secția a V-a civilă și de contencios administrativ, la data de 6 aprilie 2002, reclamanta SC D.M. SA București a chemat în judecată pârâtul Consiliul General al municipiului București, solicitând să se constate nulitatea absolută a Hotărârii nr. 11 din 20 ianuarie 2000 – adoptată de pârât. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în luna martie 1991 s-a constituit ca societate comercială, iar printre acționari s-a numărat și B.T.T. București care a subscris ca aport în natură, un teren de 22030 mp și construcțiile existente pe acesta, iar pârâtul prin hotărârea atacată, a dispus trecerea acestui teren în proprietatea publică a municipiului.

Prin sentința civilă nr. 594 din 20 septembrie 2000, Tribunalul București a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ. Dosarul a fost înregistrat la această instanță la data de 3 decembrie 2002, sub nr. 2011/2002, iar prin sentința civilă nr. 1215 din 12 decembrie 2002, Curtea de Apel București a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a și constatând conflictul negativ de competență, a trimis cauza la Curtea Supremă de Justiție, pentru soluționarea conflictului. Cu privire la competența de soluționare a cauzei, Curtea de apel a reținut că litigiul are ca obiect, anularea unui act emis de o autoritate a administrației de stat, respectiv Consiliul General al municipiului București, iar prin modificarea art. 3 alin. (1) C. proc.

civ., ce a intervenit în baza O.U.G. nr. 138/2000, s-a stabilit că în materia contenciosului administrativ, curțile de apel judecă cererile privind actele autorităților administrației publice centrale și prin urmare, Tribunalul București are competența de soluționare a cauzei. Din analiza actelor dosarului, Curtea constată că obiectul litigiului îl constituie anularea unui act emis de o autoritate publică a administrației locale, respectiv de Consiliul General al municipiului București, care nu intră în categoria autorităților administrației publice centrale, ale căror acte administrative sunt supuse controlului curților de apel, conform art. 3 pct. 1 C. proc. civ. În consecință, avându-se în vedere dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc.

civ., competența de soluționare a cauzei aparține tribunalului, în speță Tribunalul București, căruia urmează să-i fie trimis dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe SC D.M. SA București și Consiliul General al municipiului București, în favoarea Tribunalului București. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 martie 2003.