ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4107/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiune, reclamanții P.A. și S.E.A. au

chemat în judecată Consiliul General al Municipiului București, solicitând

restituirea în natură a terenului situat în București, în suprafață de 180 mp,

teren expropriat în anul 1986, în prezent liber, neafectat de utilități

publice.

Tribunalul București, prin sentința civilă nr.

1629/29 octombrie 2001 a admis acțiunea și a obligat pârâta la restituirea

terenului în suprafață de 180 mp, situat în București.

S-a reținut că imobilul a fost preluat abuziv de

stat și că în prezent nu este ocupat de construcții și nici afectat vreunei

utilități publice.

Prin decizia civilă nr. 200 A din 23 aprilie

2002 Curtea de Apel București a respins ca nefondat apelul declarat împotriva

sentinței, de către Municipiul București prin Primarul General.

S-a reținut de asemenea, că terenul, situat în

București, a constituit proprietatea reclamanților, fiind expropriat și

construcția demolată. În prezent, terenul este liber de construcții, conform

expertizei efectuate în cauză și neafectat de utilități publice.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs

Municipiul București prin Primarul General, susținând că imobilul a fost trecut

la stat în proprietate, prin efectul legii, cu titlu valabil, făcându-se dovada

că scopul exproprierii a fost realizat, aplicabile fiind și dispozițiile art. 9

alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Recursul este fondat potrivit celor ce urmează:

Instanțele au apreciat în sensul menționat,

asupra temeiniciei acțiunii și cu privire la terenul indicat prin  cerere, în

considerarea celor stabilite prin expertiza tehnică ing. A.N., efectuată în

cauză.

Obiect al acțiunii l-a constituit suprafața de

teren de 180 mp,  în   ce a fost dobândită în proprietate de reclamanți conform

actului de vânzare-cumpărare nr. 6166/06.07.1973.

Prin expertiza tehnică s-a identificat însă ca

imobil revendicat un teren în suprafață de 326 mp pe aliniamentele A B C D E F,

pe baza unui plan de situație al Oficiului de Cadastru datat 20.02.2001

întocmit însă conform unui plan din 1957, aliniamentul menționat cuprinzând

laturile de vest și sud ale blocului situat  la nr.40, precum și un punct de

reper (F) situat dincolo de str.V.

Deși în considerentele hotărârilor atacate, se

face referire la expertiza efectuată în cauză, fără a se aprecia însă asupra

concluziilor acesteia, sub acest aspect, prin dispozitiv, prima instanță nu a

identificat imobilul conform expertizei, dispunând generic asupra unui teren de

180 mp situat în Intr.V. nr. 4, în raport numai de cele invocate prin acțiune.

Așa fiind, evident că elementele de fapt

necesare soluționării corecte a cauzei, referitoare la stabilirea și

identificarea obiectului material al acțiunii, nu sunt pe deplin stabilite,

situație în care, în conformitate cu dispozițiile art. 314 C. proc. civ., se

impune casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în

acest sens.

Urmează ca, prin complectarea probatoriului, în

principal prin efectuarea unui supliment de expertiză, să se identifice în mod

cert suprafața de 180 mp teren, obiect al acțiunii, amplasamentul acesteia în

zonă, cu extremități de contact, avându-se în vedere ansamblul zonal respectiv

din punct de vedere al sistematizării și realizării ansamblului de locuințe

conform actului de expropriere, precum și elementele de identificare din titlul

de proprietate invocat de reclamanți (schița de plan anexă a autorizației de

înstrăinare nr. 5814/1973).

Numai după aceea, se va reaprecia asupra

faptului dacă, în speță, s-au realizat sau nu, cerințele și scopul exproprierii

cu privire la acest teren, asupra măsurii în care terenul este liber, neafectat

de detalii de sistematizare sau utilități publice (inclusiv subterane) pentru

blocurile din zonă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Municipiul București

prin Primarul General împotriva deciziei nr. 200 A din 23 aprilie 2002 a Curții

de Apel București, secția a III-a civilă.

Casează decizia precum și sentința civilă nr.

1629 din 29 octombrie 2001 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, și

trimite cauza pentru rejudecare acestei din urmă instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2003.