ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1305/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1305/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de Societatea comercială „F.” SRL
împotriva sentinței civile nr.122/CA/2002-P din 18 martie 2002 a
Curții de Apel Oradea.
La
apelul nominal au lipsit atât recurenta reclamantă SC „F.” SRL cât și
intimații pârâți, Ministerul de Interne și Inspectoratul de
Poliție Bihor.
Procedura
completă.
S-a
referit că recurenta-reclamantă a solicitat în scris (fila 2),
soluționarea cauzei în lipsa sa, conform prevederilor art.242(2) din Codul
de procedură civilă.
Constatând
pricina în stare de judecată, Curtea a rămas în pronunțare.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea formulată la data de 12 martie 2001 reclamanta SC „F.” SRL a
solicitat obligarea pârâților I.P.J. Bihor și Ministerul de Interne
să dispună radierea autoturismului marca „Robur” cu nr.de
înmatriculare 4-BH – 7509 din evidențele serviciului de circulație.
În
motivarea acțiunii s-a arătat că prin sentința penală
nr.338/1998 a Judecătoriei Oradea numitul F.T. a fost obligat la
restituirea autoturismului asociatului unic V.I., obligație pe care acesta
nu a îndeplinit-o.
Prin
sentința civilă nr.122/2002 a Curții de Apel Oradea
acțiunea a fost respinsă reținându-se că nu sunt întrunite
cerințele art.94 din Regulamentul de aplicare a Decretului nr.328/1966.
Împotriva
acestei hotărâri a declarat recurs în termen reclamanta susținând
că starea de înmatriculare trebuie să corespundă dreptului de
proprietate asupra autovehiculului, care nu mai există în patrimoniul
societății.
Verificând
cauza în funcție de motivul de recurs formulat în lumina
dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea
constată că recursul nu este fondat.
Potrivit
dispozițiilor art.94 din Regulamentul de aplicare a Decretului
nr.328/1996, proprietarii de autovehicule înmatriculate sunt obligați
să ceară radierea acestora din evidența inspectoratelor de
poliție în termen de 30 zile de la data la care a intervenit una din
situațiile prevăzute la lit.a-e iar la solicitarea radierii să
prezinte cartea de identitate a autovehicului și fișa de înmatriculare,
precum și să predea certificatul și plăcuțele de
înmatriculare.
Deoarece
recurenta-reclamantă nu se găsește în nici una din
situațiile prevăzute de textul legal menționat și având în
vedere că este încă titulara dreptului de proprietate, instanța
de fond în mod legal și temeinic a respins acțiunea.
Din
actele dosarului rezultă că SC „F.” SRL (fostă Intreprinderea F.
– Transport), la data de 15 iunie 1995 a închiriat autoturismul numitului F.T.
pe timp de un an iar acesta din urmă nu l-a restituit, deși prin
sentința penală nr.338/1998 a Judecătoriei Oradea a fost obligat
la restituire. Proprietara bunului a fost și este reclamanta, care a
pierdut numai posesia, nu și celelalte atribute ale dreptului de
proprietate.
Pentru
aceste considerente nu se poate reține refuzul nejustificat al
pârâților de a radia vehiculul. Pe cale de consecință, recursul
va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de
ordine publică a sentinței, conform dispozițiilor art.306
alin.3 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de Societatea comercială „F.” SRL împotriva
sentinței civile nr.122/CA/2002-P din 18 martie 2002 a Curții de Apel
Oradea, ca nefondat.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2003.