ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.01.2003

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 23/2003

HOTĂRÂRE
14.01.2003
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 23/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 17 noiembrie 2000,

reclamanta Direcția Sanitar Veterinară Timiș a chemat în judecată pe pârâta

S.C. G. S.R.L. Timișoara pentru a fi obligată la plata sumei de 12.475.200 lei

reprezentând diferență și majorări de întârziere în plata obligațiilor

bugetare.

Prin sentința civilă nr. 395 din 2

martie 2001, Tribunalul Timiș a respins acțiunea reclamantei, ca nefondată.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia civilă nr. 617 din 31 mai 2001, a admis apelul reclamantei, a schimbat

sentința civilă de mai sus, în sensul că a admis acțiunea reclamantei și a

obligat pe pârâtă la plata sumei de 4.800.000 lei diferență taxă și 8.337.600

lei penalități de întârziere.

În contra acestei soluții, pârâta a declarat recurs,

solicitând, în esență, respingerea acțiunii reclamantei, întrucât majorându-se

taxa pentru autorizația sanitar veterinară, nu s-a mai prezentat să o ridice,

iar, ulterior, magazinul a fost închis datorită decesului administratorului

unic.

Recursul este nefondat pentru cele

ce se vor arăta în continuare.

Din examinarea susținerilor pe care

pârâta le face prin recursul de față, în raport cu actele aflate la dosarul

cauzei, se constată că nu sunt îndeplinite nici una dintre situațiile prevăzute

de art. 304 C. proc. civ. pentru a conduce la casarea hotărârii atacate.

În speță, cum pârâta a solicitat o nouă autorizație

veterinară de funcționare, iar taxa aferentă a fost majorată de la 200.000 lei

la 5.000.000 lei prin O.U.G. nr. 42/1999, corect instanța de apel a dispus

obligarea pârâtei la plata diferenței datorate și a penalităților de întârziere

în achitarea unor obligații bugetare.

Este de reținut că, eventuala închidere a magazinului și

neridicarea autorizației sanitar-veterinare, întrucât s-a majorat taxa legal

datorată, nu exonerează pe pârâtă de răspunderea de a achita taxele legale pe

perioada funcționării societății comerciale.

În consecință, recursul pârâtei se privește ca nefondat și

va fi respins ca atare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 14 ianuarie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83554)
Majorări de întârziere. Lipsa culpei debitorului. Consecințe Faptul că în intervalul de timp de la înregistrarea cererii pentru obținerea unei autorizații sanitar veterinare până la eliberarea acesteia a intervenit o nouă lege care prevedea
ÎCCJ 2003-10-03
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3016/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 16 aprilie 2003, Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș și Direcția Regională Vamală Interjudețeană Timișoara au declar
ÎCCJ 2003-01-14
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 8/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată de reclamanta S.N.C.F.R. București a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 210.442.438 lei, reprezentând taxe revizie tehni
ÎCCJ 2003-03-20
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1710/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de SC “T. W.” SRL Timișoara, împotriva deciziei nr.404/A din 18 aprilie 2001 a Curții de Apel Timișoara – Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal nu s-au prezentat părțile:
ÎCCJ 2003-10-07
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3035/2003
e Timiș, situație în care se impune respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate. Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a pus concluzii de admitere a recursului, casarea hotărâri
Sursă