ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2648/2003

S-a luat în

examinare recursul declarat de pârâtul Consiliul General al Municipiului

București împotriva deciziei nr.113 din 14 martie 2002 a Curții de Apel

București – secția a IV-a civilă.

La apelul

nominal s-au prezentat recurentul-pârât Consiliul General al Municipiului

București, reprezentat de consilier juridic O.O., precum și intimatele

reclamante C.E.M.și A.M.D., ambele reprezentate de mandatara G.I., conform

procurii de la dosar.

Procedura

completă.

Recursul este

scutit de timbru.

Instanța

constată că pricina este în stare de judecată și dă cuvântul părților cu

privire la recurs.

Consilier

juridic O.O., pentru recurentul-pârât Consiliul General al Municipiului

București, lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului. Precizează că

în evidențele de care dispune Municipiul București, Consiliul General nu

figurează mențiunea că imobilul din litigiu ar fi trecut în proprietatea

statului.

Mandatara G.I.,

pentru intimatele reclamante C.E.M.și A.M.D., solicită respingerea recursului

ca nefondat pentru motivele din întâmpinarea de la dosar.

C U R T E A

Asupra

recursului de față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

introductivă de instanță, reclamantele C.E.M.și C.M.D.au chemat în judecată

Consiliul general al Municipiului București pentru a fi obligat să le lase în

deplină proprietate și posesie terenul situat în București, str.Zaharia

Carcalechi nr.16 sector 5.

În motivarea

acțiunii, reclamantele au arătat că imobilul a fost cumpărat de C.I. prin actul

de vânzare cumpărare transcris la grefa Tribunalului Ilfov sub

nr.4739/4.04.1932. După decesul lui C.I., survenit la 5.02.1973, imobilul a

revenit fiului său, C.M., decedat și el la 20.05.1988, a căror moștenitoare

sunt reclamantele C.E.M., în calitate de soție supraviețuitoare și C.M.D., în

calitate de fiică.

În anul 1988,

se arată în motivarea acțiunii, imobilul a trecut abuziv la stat prin ICRAL

Cotroceni, potrivit procesului verbal de predare-preluare din 6.06.1988, iar în

prezent este liber de orice construcție, întrucât clădirea inițială a fost

demolată de stat.

În drept,

reclamantele invocă prevederile art.480, 483 C.civ.și Legea nr.18/1991.

Prin sentința

civilă nr.997 din 1.10.2001, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a

civilă s-a admis acțiunea și pârâtul Consiliul general al Municipiului

București a fost obligat să lase reclamantelor în deplină proprietate și

posesie imobilul situat în București str.Zaharia Carcalechi nr.16 sector 5 în

suprafață de 239 mp, având vecinătățile în conformitate cu raportul de

expertiză întocmit de expertul C.C..

În motivarea

acțiunii s-a reținut că terenul a aparținut lui C.I., antecesorul

reclamantelor, dobândit cu titlu de cumpărare în 1932. În anul 1988 terenul a

trecut la stat, fără a exista un act în acest sens, împrejurare față de care

tribunalul a considerat că bunul nu a ieșit niciodată din patrimoniul

proprietarilor de drept și s-a transmis pe cale succesorală reclamantelor,

astfel încât în mod nelegal este deținut de stat.

Acțiunea

reclamantelor a fost admisă în temeiul art.480 C.civ.

Împotriva

sentinței a declarat apel pârâtul Consiliul general al Municipiului București

considerând-o netemeinică și nelegală.

În motivarea

apelului, pârâtul a arătat că Consiliul general al Municipiului București nu

are calitate procesuală pasivă, aceasta revenind Municipiului București, prin

Primarul general, conform art.19 pct.1, art.21 pct.1 și art.67 din Legea

nr.215/2001.

Apelul

pârâtului a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr.113 din 14.03.2002,

pronunțată de Curtea de Apel București, secția      a IV-a civilă.

Instanța de

apel a reținut că pârâtul Consiliul general al Municipiului București are

calitate procesuală pasivă în temeiul art.4, 5 și art.20 lit.”g” din Legea

nr.69/1991 a administrației publice locale, în forma în care era în vigoare la

data introducerii acțiunii, precum și a prevederilor art.12 alin.5 din Legea

nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. De

altfel, s-a conchis în motivarea deciziei, este vorba, în ambele cazuri, de

reprezentare de aceeași persoană juridică, și anume unitatea

administrativ-teritorială Municipiul București.

Decizia a fost

atacată cu recurs de pârâtul Consiliul general al Municipiului București,

reprezentat legal de Primarul general, care cere admiterea lui, modificarea

deciziei recurate și respingerea acțiunii față de pârât, întrucât nu are

calitate procesuală pasivă, pentru că nu deține posesia imobilului.

Recursul

pârâtului este nefondat și urmează a se respinge.

Potrivit art.4,

5 și 20 lit.”g” din Legea administrației publice locale nr.69/1991, în vigoare

la data sesizării instanței, comunele, orașele (municipiile) și județele sunt

unități administrativ-teritoriale cu personalitate juridică, iar autoritățile

publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe (municipii)

sunt consiliile locale, ca autorități administrative.

Consiliile

locale au și atribuții de administrare a domeniului public și privat al comunei

ori orașului (municipiului), din care fac parte și bunurile prevăzute de art.6

din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al

acesteia și care pot fi revendicate de foștii proprietari sau de moștenitorii

acestora, în condițiile legii.

De asemenea,

potrivit art.12 alin.6 din Legea nr.213/1998, în litigiile referitoare la

dreptul de proprietate asupra bunurilor, unitățile administrativ-teritoriale

sunt reprezentate de consiliile județene, respectiv Consiliul general al

Municipiului București sau de consiliile locale care dau mandat scris, în

fiecare caz, președintelui consiliului județean sau primarului.

Din coroborarea

dispozițiilor legale evocate rezultă că în litigiile care pun în discuție

dreptul de proprietate al bunurilor care fac parte din domeniul public sau

privat al statului, situate în circumscripția lor teritorială, Consiliul

general al Municipiului București, ca organ al administrației publice locale,

reprezentat legal de Primarul general, are calitate procesuală pasivă.

Pentru aceste

considerente, recursul pârâtului se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de pârâtul Consiliul General al Municipiului

București împotriva deciziei nr.113 din 14 martie 2002 a Curții de Apel

București – secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 18 iunie 2003.