ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1594/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Municipiul București reprezentat de Primarul General împotriva deciziei nr.296 din 1 iulie 2002 a Curții de Apel București, Secția a IV-a civilă. La apelul nominal s-au prezentat: recurentul-pârât reprezentat de consilier juridic O.O.care reprezintă și pe intimatul pârât Consiliul General al Municipiului București și intimata reclamantă H.B.reprezentată de avocat G.D.. Procedura completă. Consilier juridic O.O.solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris. Avocat G.D. depune în copie xerox sentința civilă nr.1475 din 19 martie 1964 a Tribunalului Popular al Raionului Nicolae Bălcescu – București, din care reiese ultimul domiciliu cunoscut al autorilor reclamantei și solicită respingerea recursului ca nefondat.

C U R T E A , Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele : Prin acțiunea înregistrată la 30.09.1998, reclamanta H.B., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul General al Municipiului București, a solicitat restituirea apartamentului situat în București, Bdul Mărășești nr.88, parter, sectorul 4, motivând că a aparținut părinților ei I.și A.L., a căror unică moștenitoare este și că apartamentul a fost preluat abuziv de stat. Reclamanta își întemeiază acțiunea pe prevederile art.480 C.civ.. Judecătoria Sectorului 4 București, prin sentința civilă nr.8073 din 15.09.1999, a declinat competența judecării acțiunii în favoarea Tribunalului București. Prin sentința civilă nr.1226 din 16.11.2000, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă împotriva Consiliului General al Municipiului București și a Municipiului București, prin Primarul general.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că imobilul a trecut în proprietatea statului cu titlu, în baza sentinței civile nr.1475 din 19.03.1964, rămasă definitivă, și reclamanta nu a făcut dovada încălcării dispozițiilor legale în vigoare la acea dată, respectiv a Decretului nr.111/1951, în temeiul căruia s-a pronunțat sentința evocată. Apelul introdus de reclamantă a fost respins ca nemotivat de Curtea de Apel București, secția a IV-a, prin decizia nr.119 din 2.03.2001. Reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate în apel, admis de Curtea Supremă de Justiție, secția civilă, prin decizia nr.239 din 29.01.2002, care a casat decizia și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului, reținând că procedura de citare cu reclamanta pentru termenul când s-a judecat apelul nu a fost legal îndeplinită.

În rejudecare, prin decizia nr.296 din 1.07.2002, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis apelul declarat de reclamantă, a schimbat în tot sentința civilă nr.1226 din 16.11.2000, în sensul că a admis acțiunea în revendicare formulată de reclamantă și a obligat pârâții Consiliul General al Municipiului București și Municipiul București prin Primarul general să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul din București, B-dul Mărășești nr.88, parter, sector 4. În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că imobilul pretins a aparținut părinților reclamantei A.I.și A.L., dobândit prin cumpărare în anul 1945. În baza sentinței civile nr.1475 din 19.03.1964, imobilul a trecut abuziv în proprietatea statului conform Decretului nr.111/1951, act normativ care era neconstituțional în raport de principiul recunoașterii și garantării proprietății particulare înscris în art.8 din Constituția din 1948, decretul prevedea trecerea unui bun proprietate privată în patrimoniul statului pentru că proprietarul nu a făcut acte de administrare privitor la bun timp de un an.

Drept urmare, imobilul fiind preluat fără titlu, dreptul de proprietate al autorilor reclamantei recurente nu a ieșit din patrimoniul acestora și este preferabil celui de care s-a prevalat statul pentru a-l prelua. Împotriva deciziei a declarat recurs Primăria Municipiului București. Imobilul revendicat de intimata reclamantă a trecut în patrimoniul statului în temeiul unui titlu valabil, fiind respectate condițiile prevăzute în Decretul nr.111/1951, în baza căruia s-a pronunțat sentința de trecere a apartamentului în proprietatea statului. Prevederile Decretului nr.111/1951 nu erau contrare Constituției în vigoare la acea vreme, iar titlul în baza căruia statul a preluat bunul nu poate fi analizat prin raportarea la convențiile internaționale pentru că în acel timp ele nu aveau prioritate asupra legislației interne.

Recurenta solicită admiterea recursului, casarea deciziei și respingerea acțiunii. Criticile recurenti sunt neîntemeiate. Potrivit prevederilor Decretului nr.111/1951, intrau în proprietatea statului, printre altele, bunurile fără stăpân și în accepțiunea decretului erau considerate fără stăpân, „bunurile de orice fel părăsite timp de un an de zile de către titularii lor, necunoscuți sau absenți”. Acest act normativ era neconstituțional în raport cu Constituția din 1948, care în art. 8 a înscris principiul recunoașterii și garantării proprietății particulare. Decretul nr.111/1951 a reglementat trecerea unui bun proprietate privată în patrimoniul statului pentru că nu au fost efectuate asupra lui acte de conservare sau administrare timp de un an – prin ignorarea caracterului perpetuu al proprietății – ceea ce este contrar principiului constituțional și nu trebuia să își producă efecte.

În consecință, Decretul nr.111/1951, că nici hotărârile judecătorești pronunțate în temeiul lui, nu constituie un titlu valabil pentru dobândirea de stat a bunurilor, nefiind întrunite cumulativ cerințele prevăzute în art.6 alin.1 din Legea nr.213/1998, iar actul normativ stabilește în art.6 alin.3 competența instanțelor judecătorești în a determina valabilitatea titlului de dobândire a proprietății statului. Pentru aceste considerente, recursul urmează a se respinge. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de Municipiul București reprezentat de Primarul General împotriva deciziei nr.296 din 1 iulie 2002 a Curții de Apel București, Secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 aprilie 2003.