ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 749/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 749/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare cererea de revizuire formulată de SC „C.G.” SA împotriva
deciziei nr.1859 din 21 mai 2002 a Curții Supreme de Justiție –
Secția de contencios administrativ.
La
apelul nominal au lipsit revizuienta SC „C.G.” SA și intimații
Ministerul Industriei și Resurselor și F.M.
Procedura
completă.
Magistratul
asistent a prezentat referatul cauzei arătând că revizuientul a
solicitat judecarea cauzei și în absența sa (fila 10 dosar).
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința nr.673 din 8 decembrie 2000 Curtea de Apel Craiova – Secția
de contencios administrativ a admis în parte acțiunea formulată de
reclamanta F.M. și a anulat certificatul de atestare a dreptului de
proprietate pentru suprafața de 3025 m.p.
Împotriva
acestei soluții au declarat recurs reclamanta F.M. și pârâta SC „C.G.”
SA.
Reclamanta
a criticat sentința în sensul că instanța în mod greșit a
admis acțiunea în anulare numai pentru suprafața de 3025 m.p.,
întrucât a făcut dovada dreptului de proprietate pentru o
suprafață de 3544 m.p. cu titlurile de proprietate nr.1338557/
17.04.1997 și nr.1337552 din 27 octombrie 1997, precum și cu
procesul verbal de punere în posesie din 17 aprilie 1997.
A
precizat de altfel, că pentru toată această suprafață
i s-a admis acțiunea în revendicare formulată pe calea dreptului
comun prin decizia nr.3567/A din 3 decembrie 1998 pronunțată de
Tribunalul Gorj, Secția civilă.
Pârâta
SC „C.G.” SA a susținut că terenul în litigiu a fost dat în
administrare directă, iar certificatul de atestare a dreptului de proprietate
Seria M 03 Nr.0205 a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale.
Curtea
Supremă de Justiție, Secția de contencios administrativ prin
decizia nr.1859 din 21 mai 2002 a respins recursul declarat de SC „C.G.” SA
și a admis recursul reclamantei F.M..
A
modificat sentința nr.673 din 8 decembrie 2000 a Curții de Apel
Craiova, Secția contencios administrativ și a admis în totalitate
acțiunea reclamantei.
A
anulat certificatul seria M 03 nr.0205 emis de Ministerul Industriei și
Resurselor pentru suprafața de 3544 m.p. de teren.
A
obligat SC „C.G.” SA și Ministerul Industriei și Resurselor să
plătească reclamantei suma de 3.980.000 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva
acestei decizii SC „C.G.” SA a formulat cerere de revizuire întemeiată
pe dispozițiile art.322 pct.2 Cod procedură civilă.
În
motivarea cererii revizuienta a susținut că instanța, în
soluționarea recursului nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor
formulate în proces, mai exact nu s-a pronunțat asupra excepției
lipsei calității procesuale active a reclamantei F.M. invocată
de SC „C.G.” SA și pusă în discuția părților.
A
mai arătat că intimata nu mai justifica un interes (condiție
esențială de exercițiu a acțiunii civile), întrucât a
înstrăinat terenul în litigiu la 17 mai 2002.
Cererea
de revizuire formulată în cauză este nefondată.
Potrivit
art.322 pct.2 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri
rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum
și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci
când evocă fondul instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri
care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a
dat mai mult decât s-a cerut.
În
speță, revizuienta invocă cu prilejul dezbaterii în fond a
motivelor de recurs – lipsa interesului legitim al reclamantei – în formularea
acțiunii și care în opinia sa echivalează cu lipsa
calității procesuale active.
Cererea
astfel formulată – nu numai că nu se încadrează în prevederile
art.322 pct.2 Cod procedură civilă, dar din considerentele deciziei
civile nr.1859 din 21 mai 2002, rezultă că instanța de recurs, a
analizat și stabilit interesul legitim al reclamantei în promovarea
acțiunii, răspunzând astfel apărărilor recurentei-pârâte.
Așa fiind, se constată că cererea de revizuire
nu întrunește cerințele art.322 pct.2 Cod procedură civilă,
astfel că urmează să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
cererea de revizuire formulată de SC „C.G.” SA împotriva deciziei
nr.1859 din 21 mai 2002 a Curții Supreme de Justiție – Secția de
contencios administrativ, ca nefondată.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 25 februarie 2003.