ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.03.2003

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1069/2003

HOTĂRÂRE
18.03.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1069/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

S-a

luat în examinare recursul declarat de P.A.S. împotriva sentinței civile nr.18

din 10 ianuarie 2002 a Curții de Apel București – Secția de contencios

administrativ.

La

apelul nominal s-au prezentat recurenta-reclamantă P.A.S. personal și intimatul

pârât Ministerul Educației și Cercetării prin consilierul juridic B.I..

Procedura

completă.

Recurenta

reclamantă P.A.S. a susținut recursul solicitând admiterea acestuia cu referire

la motivele scrise.

Consilierul

juridic B.I. a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.

C

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea formulată la 15.01.2001 reclamanta P.A.S. a chemat în judecată

Ministerul Educației și Cercetării și a solicitat ca în contradictoriu cu

aceasta să se dispună anularea Hotărârii nr.57/19 octombrie 2000 pronunțată de

Colegiul Central de Disciplină prin care a fost respinsă contestația sa și

menținută decizia nr.155 din 28 august 2000.

A

susținut reclamanta că hotărârea ce o critică este nelegală și netemeinică, că

nu a fost prezentă la soluționare și nu este motivată.

Acțiunea

reclamantei a fost înregistrată la Curtea de Apel București – Secția contencios

administrativ, instanță care prin sentința nr.18 din 10 ianuarie 2002, a

respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și a respins

acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.

Pentru

a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că excepția invocată de

pârât că nu are calitate procesuală pasivă nu este întemeiată, deoarece

obiectul acțiunii îl constituie un act administrativ emis de Minister –

Colegiul Central de Disciplină în calitate de autoritate administrativă

centrală, iar pe fond s-a constatat că hotărârea este legală și temeinică,

fiind respectate dispozițiile legale în materie.

Impotriva

sentinței nr.18/2002 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția contencios

administrativ în dosarul nr.1919/2001 a formulat recurs reclamanta P.A.S.

criticând soluția ca fiind nelegală și netemeinică.

A

susținut că în mod greșit s-a resținut că a fost legal citată pentru termenul

din 19.10.2000 de către Colegiul Central de Disciplină și că nereal se contestă

că soluționarea a fost făcută la 29.11.2001, pronunțarea fiind realizată la

19.10.2001 așa cum s-a menținut în preambulul hotărârii nr.57/2000, că nu este

o eroare materială.

Analizând

recursul sub aspectul criticilor formulate și al prevederilor art.304 Cod

procedură civilă, Curtea constantă că aceste este nefondat pentru

considerentele ce se expun.

Se

constată că motivele de recurs sunt o  reiterare a celor susținute în acțiunea

introductivă la organul administrativ de jurisdicție și apoi la instanța de

fond.

Analizând

aceste critici se constată că pentru termenul din 19 octombrie 2000, Colegiul

Central de Disciplină a citat reclamanta cu citația nr.418592 din 12 octombrie

2000 pentru termenul din 19.10.2000, în acest sens fiind dovada de îndeplinire

a procedurii de la fila 11 dosar, astfel că neprezentarea reclamantei la

soluționarea contestației nu se poate imputa Colegiului Central de Disciplină.

In

ceea ce privește critica ce se referă la data pronunțării, se constată prin

încheierea din 28.11.2001 a fost îndreptată eroarea materială, în sensul că

hotărârea 57 este pronunțată la 29.11.2000 și nu 19.10.2000, după cum și

prezența reclamantei fiind precizată că aceasta a fost lipsă - fila 32 din

dosarul nr.1919/2001.

Conform

considerentelor expuse se constată că instanța de fond a pronunțat o sentință

temeinică și legală, fiind judicios analizate probele cauzei, astfel că

motivele de recurs sunt nefondate, Curtea urmând ca pe cale de consecință să

respingă recursul ca nefondat.

Respinge

recursul declarat de P.A.S. împotriva sentinței civile nr.18 din 10 ianuarie

2002 a Curții de Apel București – Secția de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 18 martie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-06-05
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2217/2003
, prin Încheierea nr. 4181/13 decembrie 2001, a constatat că soluționarea cauzei este de competența Curții de Apel Pitești, secția de contencios administrativ, căruia i-a fost trimisă. Reclamantul a susținut că decizia de sancționare este n
ÎCCJ 2003-04-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1526/2003
ins excepția privind lipsa personalității juridice a Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educației și Cercetării, în considerarea art. 41 C. proc. civ. și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Edu
ÎCCJ 2006-10-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3333/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 273 din 8 februarie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neînteme
ÎCCJ 2005-02-10
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 775/2005
acestea să aibă capacitatea de a produce efecte juridice prin ele însele. Or, în condițiile art. 1 din Legea nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ, în vigoare la data respectivă, se poate adresa unei instanțe de contencios administ
ÎCCJ 2018-06-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2702/2018
tă Universitatea Babeș Bolyai și intimatul Ministerul Educației Naționale, analizând aceleași argumente pe care recurentul-reclamant le-a adus în prezenta cauză, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educa
Sursă