ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3479/2010

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la Judecătoria Satu Mare, la data de 26 noiembrie 2009, creditoarea

C.N.A.D.N.R. SA prin D.R.D.P. Cluj, în contradictoriu cu debitoarea SC G. SRL

Satu Mare a formulat cerere de emitere a somației de plata solicitând

obligarea debitoarei la plata echivalentului in lei a sumei de 67,57 EURO

plătibil la cursul de schimb al zilei comunicat de B.N.R., valabil pentru

ultima zi din luna anterioara datei achitării tarifului [(conform art. 6

din O.G. nr. 15/2002, alin. (1) si (2)], cu titlu de debit reprezentând rate

eșalonate ale tarifelor de utilizare a rețelei de drumuri

naționale din România ramase restante; echivalentului în lei a sumei de

45,00 EURO, plătibil la cursul de schimb al B.N.R. valabil pentru ultima

zi a lunii anterioare scadenței ratei, reprezentând penalități

de întârziere calculate până la data de 06 noiembrie 2009, inclusiv,

pentru neplata la termenele și în cuantumul stabilit conform contractului

a debitului, și mai departe, până la achitarea integrală a

debitului și a

cheltuielilor de

judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru

judiciar.

î

n motivarea cererii

creditoarea a arătat că, debitoarea a încheiat contractul nr. 227 din

27 septembrie 2006, având ca obiect eliberarea rovinietelor pentru

autovehiculele prevăzute în Anexa A la contract. Cuantumul rovinietelor a

fost de 90,00 Euro, cu obligația achitării în 4 rate.

Pârâta-debitoare a achitat la termen prima rată.

Pentru rata a doua au fost calculate

penalități până la data de 06 noiembrie 2009 - 1.046 zile de

întârziere, în sumă de 35,30 Euro, la care se adaugă contravaloarea

ratei a doua rămasă neachitată, respectiv 22,50 Euro.

Pentru rata a treia au fost

calculate penalități de întârziere până la data de 06 noiembrie 2009

- 956 zile, în cuantum de 32,27 Euro, la care se adaugă contravaloarea

ratei a treia rămasă neachitată, respectiv 22,50 Euro, rezultând

un debit total de 112,57 Euro.

Judecătoria Satu Mare, prin

sentința civilă nr. 7019 din 11 decembrie 2009, a admis excepția

necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat

competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de

Apel Oradea, reținându-se că potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) teza a

II-a din Legea nr. 554/2004,contractele care stau la baza cererilor de chemare

în judecată formulate de creditorul C.N.A.D.N.R. SA sunt asimilate actelor

administrative, iar potrivit art. 2 alin. (1) lit. f) din aceeași lege,

procedura de soluționare a acestor cereri constituie contencios

administrativ.

Cum în temeiul dispozițiilor art.

10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele

administrative, inclusiv contractele asimilate actelor administrative emise sau

încheiate de autoritățile publice centrale sau de persoanele juridice

de drept privat asimilate autorităților publice centrale, se

soluționează în fond (în prima instanță) de secțiile

de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel,

competența revine Curții de Apel Oradea

La rândul său, Curtea de Apel

Oradea, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,

prin sentința civilă nr. 74/ CA din 15 februarie 2010, a admis

excepția necompetenței materiale și a declinat competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare,

reținând următoarele:

În speță, contractul nr. 227

din 27 septembrie 2006 încheiat intre părți, are ca obiect eliberarea

rovinietei pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale și

deși C.N.A.D.N.R. SA este o autoritate publică centrală,

cerințele art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 nu sunt îndeplinite

.

Astfel, contractul nu are ca obiect

punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea

lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice și nici

achizițiile publice și nu poate fi calificat ca un contract asimilat

actului administrativ care să atragă competența instanței

de contencios administrativ în soluționarea cauzei, în temeiul art. 10

din

Legea contenciosului administrativ.

Contractul privind eliberarea

rovinietei pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale are natura

unui contract comercial, încheiat între o autoritate publică și o

societate comercială, prin care autoritatea percepe societății

comerciale o taxă de utilizare a rețelei de drumuri naționale.

Constatând existența

conflictului negativ de competență, Curtea de Apel Oradea, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, a sesizat

î

nalta Curte de Casație și

Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în

vederea soluționării acestuia, potrivit art. 22 C. proc. civ.

Verificând cauza, Curtea

constată că, în raport cu obiectul litigiului și având în vedere

dispozițiile legale incidente în cauză, competența

materială revine Judecătoriei Satu Mare, pentru considerentele ce vor

fi arătate în continuare.

Astfel, așa cum rezultă

din chiar conținutul cererii de chemare în judecată, obiectul

acesteia îl constituie emiterea unei ordonanțe de plată, în

condițiile O.U.G. nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea

întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din

contracte comerciale.

Conform art. 10 alin. (1) din actul

normativ susmenționat, „În cazul în care, ca urmare a verificării

cererii pe baza înscrisurilor depuse, a declarațiilor părților,

precum și a celorlalte probe administrate, constată că cererea

este întemeiată, instanța emite o ordonanță de plată,

în care se precizează suma și termenul de plată”.

De asemenea, potrivit art. 5 alin. (l)

din același act normativ, „Cererea privind creanța de plată a

prețului se depune la instanța competentă pentru judecarea

fondului cauzei în primă instanță”.

În speță, obiectul cererii

îl formează obligații contractuale neonorate de debitoare, potrivit

Contractului încheiat în temeiul art. 4 din O.G. nr. 15/2002 privind

introducerea unor tarife de

utilizare

a

infrastructurii de transport rutier, care prevede posibilitatea achitării

în 4 rate trimestriale a tarifului de utilizare.

Din conținutul clauzelor

contractului și din prevederile O.G. nr. 15/2002 rezultă că un

asemenea contract se încheie pentru eșalonarea tarifului de utilizare

și condiționarea eliberării rovinietelor de plata ratelor

trimestriale a tarifului de utilizare pentru autovehiculele deținute.

În cauză, deci, nu ne

aflăm în prezența unui contract administrativ în sensul

dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) teza a II-a din Legea nr. 554/2004

cu modificările și completările ulterioare, din moment ce

asemenea contracte, la care se referă art. 4 din O.G. nr. 15/2002, în

vigoare la data respectivă, nu au ca obiect punerea în valoare a bunurilor

proprietate publică, ci eșalonarea plății în 4 rate

trimestriale a tarifului de utilizare a infrastructurii de transport rutier.

De altfel, chiar O.U.G. nr. 119/2007,

invocată în mod expres ca temei al cererii de chemare în judecată,

vizează în mod explicit contractele comerciale, având ca obiect de

reglementare măsuri de combatere a întârzierii executării

obligațiilor de plată rezultate din astfel de contracte.

Față de cele arătate,

cum în cauză este vorba de un contract de natură comercială,

având în vedere valoarea obiectului și ținând seama de

dispozițiile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/2007, raportat la cele

ale art. 1 pct. 1 C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei

va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Satu Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de

soluționare a cauzei privind pe C.N.A.D.N.R. – D.R.D.P. Cluj și SC G.

SRL Satu Mare în favoarea Judecătoriei Satu Mare

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 29 iunie 2010.