ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2887/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 145 din 15 mai 2003 a Tribunalului Botoșani, au fost condamnați inculpații: - A.N. la un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., la 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 C. pen. și 4 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 257 C. pen., dispunându-se să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.; - A.M.C.

la un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen. și 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., dispunându-se să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare. În esență, s-a reținut că, la 6 ianuarie inculpatul A.M.C. administrator al S.C. A.C. SRL Botoșani, a adresat o cerere sucursalei C.E.C. Botoșani și a solicitat un credit de 700.000.000 lei pe care să-l folosească în activitatea curentă a societății. Pentru întocmirea dosarului de creditare a fost desemnat, în calitate de consilier de credite, inculpatul A.N. În urma examinării balanțelor societății pe perioada septembrie 1999 – ianuarie 2000, inculpatul A.N.

a constatat că societatea nu a înregistrat profituri, ci pierderi, astfel că nu întrunea cerințele legale pentru a beneficia de creditul solicitat. Față de această situație, inculpatul A.N. i-a explicat inculpatului A.M.C. imposibilitatea de a primi creditul și a pretins de la acesta suma de 15.000.000 lei, în schimbul căreia a falsificat balanțele societății, atestând nereal că societatea a realizat profituri și a conceput un plan fictiv de afaceri cu S.C. T. SRL Botoșani. Pentru completarea dosarului de creditare, inculpatul A.M.C. a menționat că poate garanta restituirea creditului cu un apartament situat în Botoșani, cu un imobil situat în comuna Zăicești și un gater. Inculpatul A.N. nu a verificat existența și valoarea bunurilor cu care s-a garantat restituirea împrumutului.

Ulterior, cu ocazia cercetării s-a descoperit că gaterul nu a existat, iar construcțiile din comuna Zoicești se aflau pe un teren care nu era în proprietatea sau administrarea beneficiarului creditului. După întocmirea dosarului, în aceste condiții, inculpatul A.N. a pretins încă 30.000.000 lei, cu motivarea că trebuie să-i dea celor de care depinde aprobarea împrumutului. Această sumă a fost dată de inculpatul A.M.C. în două tranșe (de 20.000.000 lei și respectiv 10.000.000 lei) inculpatului A.N. În acest mod, inculpatul A.M. a reușit să obțină un credit de 300.000.000 lei pe care i-a folosit pentru plata unor datorii personale și nu în scopul în care i-au fost acordate. Curtea de Apel Suceava, prin decizia penală nr. 356 din 24 noiembrie 2003 a respins apelurile inculpaților.

Prin recursurile declarate, inculpații reiterând criticile formulate în apel, au susținut că hotărârile pronunțate sunt nelegale și netemeinice întrucât probele administrate au fost greșit interpretate și că în realitate o analiză temeinică a acestora conduce la constatarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care au fost condamnați. În subsidiar, solicită reducerea pedepselor și suspendarea condiționată a executării acestora. Recursul nu este fondat. Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au interpretat corect probele, au reținut corect faptele și vinovăția inculpaților și le-au dat o încadrare juridică corespunzătoare în dispozițiile legii.

Faptul că balanțele societății S.C. A.C. SRL Botoșani au fost falsificate, rezultă din raportul de expertiză contabilă în care s-a arătat că balanțele privind debitele și creditele pe perioada septembrie 1999 – ianuarie 2000 au fost falsificate prin trecerea în contul 121 a unor profituri nereale, care să permită concluzia că societatea îndeplinește cerințele de acordare a creditului solicitat. Participația inculpatului A.N., la falsificarea balanțelor este dovedită prin declarațiile martorilor C.P. și A.M.C. Critica referitoare la inexistența prejudiciului, este de asemenea nefondată. Prejudiciul în sumă de 300.000 lei, a fost creat în momentul ridicării acestei sume de la C.E.C., sumă reprezentând un credit obținut și acordat pe baza unor acte false, care în realitate, fără aceste acte nu putea fi aprobat și obținut.

În raport de modul în care inculpații au conceput și realizat infracțiunile, acestea reflectă un grad ridicat de pericol social, al faptelor și făptuitorilor, astfel, că nu se justifică nici reducerea pedepselor și nici schimbarea modalității de executare a acestora. Nefiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile declarate să fie respinse ca nefondate, cu obligarea recurenților la cheltuieli judiciare

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de inculpații A.M.C. și A.N. împotriva deciziei nr. 356 din 24 noiembrie 2003 a Curții de Apel Suceava, ca nefondate. Obligă pe recurenții inculpați să plătească statului fiecare 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 mai 2004.