ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2887/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 145 din 15

mai 2003 a Tribunalului Botoșani, au fost condamnați inculpații:

- A.N. la un an și 6 luni

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., la 3 ani

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 215

alin. (1) și (2) C. pen., la 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea

prevăzută de art. 254 C. pen. și 4 ani închisoare, pentru infracțiunea

prevăzută de art. 257 C. pen., dispunându-se să execute pedeapsa cea mai grea

de 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen.;

- A.M.C. la un an și 6 luni

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen. și 3 ani

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen.,

dispunându-se să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În esență, s-a reținut că, la 6

ianuarie inculpatul A.M.C. administrator al S.C. A.C. SRL Botoșani, a adresat o

cerere sucursalei C.E.C. Botoșani și a solicitat un credit de 700.000.000 lei

pe care să-l folosească în activitatea curentă a societății.

Pentru întocmirea dosarului de

creditare a fost desemnat, în calitate de consilier de credite, inculpatul A.N.

În urma examinării balanțelor

societății pe perioada septembrie 1999 – ianuarie 2000, inculpatul A.N. a

constatat că societatea nu a înregistrat profituri, ci pierderi, astfel că nu

întrunea cerințele legale pentru a beneficia de creditul solicitat.

Față de această situație, inculpatul

A.N. i-a explicat inculpatului A.M.C. imposibilitatea de a primi creditul și a

pretins de la acesta suma de 15.000.000 lei, în schimbul căreia a falsificat

balanțele societății, atestând nereal că societatea a realizat profituri și a

conceput un plan fictiv de afaceri cu S.C. T. SRL Botoșani.

Pentru completarea dosarului de

creditare, inculpatul A.M.C. a menționat că poate garanta restituirea

creditului cu un apartament situat în Botoșani, cu un imobil situat în comuna

Zăicești și un gater.

Inculpatul A.N. nu a verificat

existența și valoarea bunurilor cu care s-a garantat restituirea împrumutului.

Ulterior, cu ocazia cercetării s-a

descoperit că gaterul nu a existat, iar construcțiile din comuna Zoicești se

aflau pe un teren care nu era în proprietatea sau administrarea beneficiarului

creditului.

După întocmirea dosarului, în aceste

condiții, inculpatul A.N. a pretins încă 30.000.000 lei, cu motivarea că

trebuie să-i dea celor de care depinde aprobarea împrumutului.

Această sumă a fost dată de inculpatul

A.M.C. în două tranșe (de 20.000.000 lei și respectiv 10.000.000 lei)

inculpatului A.N.

În acest mod, inculpatul A.M. a

reușit să obțină un credit de 300.000.000 lei pe care i-a folosit pentru plata

unor datorii personale și nu în scopul în care i-au fost acordate.

Curtea de Apel Suceava, prin decizia

penală nr. 356 din 24 noiembrie 2003 a respins apelurile inculpaților.

Prin recursurile declarate,

inculpații reiterând criticile formulate în apel, au susținut că hotărârile

pronunțate sunt nelegale și netemeinice întrucât probele administrate au fost

greșit interpretate și că în realitate o analiză temeinică a acestora conduce

la constatarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor

pentru care au fost condamnați.

În subsidiar, solicită reducerea

pedepselor și suspendarea condiționată a executării acestora.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului,

rezultă că instanțele au interpretat corect probele, au reținut corect faptele

și vinovăția inculpaților și le-au dat o încadrare juridică corespunzătoare în

dispozițiile legii.

Faptul că balanțele societății S.C.

A.C. SRL Botoșani au fost falsificate, rezultă din raportul de expertiză

contabilă în care s-a arătat că balanțele privind debitele și creditele pe

perioada septembrie 1999 – ianuarie 2000 au fost falsificate prin trecerea în

contul 121 a unor profituri nereale, care să permită concluzia că societatea

îndeplinește cerințele de acordare a creditului solicitat.

Participația inculpatului A.N., la

falsificarea balanțelor este dovedită prin declarațiile martorilor C.P. și

A.M.C.

Critica referitoare la inexistența

prejudiciului, este de asemenea nefondată.

Prejudiciul în sumă de 300.000 lei,

a fost creat în momentul ridicării acestei sume de la C.E.C., sumă reprezentând

un credit obținut și acordat pe baza unor acte false, care în realitate, fără

aceste acte nu putea fi aprobat și obținut.

În raport de modul în care

inculpații au conceput și realizat infracțiunile, acestea reflectă un grad

ridicat de pericol social, al faptelor și făptuitorilor, astfel, că nu se

justifică nici reducerea pedepselor și nici schimbarea modalității de executare

a acestora.

Nefiind nici alte temeiuri de casare

care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile declarate să

fie respinse ca nefondate, cu obligarea recurenților la cheltuieli judiciare

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de

inculpații A.M.C. și A.N. împotriva deciziei nr. 356 din 24 noiembrie 2003 a

Curții de Apel Suceava, ca nefondate.

Obligă pe recurenții inculpați să

plătească statului fiecare 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din

care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

27 mai 2004.