ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2843/2012

Deliberând asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 167 din 16 iunie 2009 a Tribunalului Gorj, secția penală, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din art. 178 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 184 alin. (2) și (4) C. pen. și art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, modificată și completată prin O.U.G. nr. 69/2007 în art. 178 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 184 alin. (2) și (4) C. pen., ca neîntemeiată, cerere formulată de inculpatul V.S. În baza art. 178 alin. (1), (2) și (3) C. pen., a condamnat pe inculpatul V.S., la 5 ani închisoare. În baza art. 184 alin. (2) și (4) C. pen., a condamnat pe inculpat la 2 ani închisoare.

În baza art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, modificată și completată prin O.U.G. nr. 69/2007, a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare. În baza art. 33-34 C. pen., a contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 6 luni, urmând să execute 5 ani și 6 luni închisoare. A interzis inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a și b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. A obligat inculpatul, în solidar cu asigurătorul SC A. SA București, la despăgubiri civile către Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara, cu dobânzile legale, cu titlu de cheltuieli de spitalizare a părții vătămate B.E.D.

și a victimei B.U.D. A obligat pe același inculpat, în solidar cu asigurătorul SC A. SA București la despăgubiri civile către Spitalul Județean Tg. Jiu, cu dobânzile legale aferente, cu titlu de cheltuieli de spitalizare a părții vătămate B.E.D. și a victimei B.U.D. A obligat inculpatul, în solidar cu asigurătorul SC A. SA București, la despăgubiri civile pentru daune materiale și daune morale către părțile civile B.E.D. și către partea civilă B.A., B.B. și B.O.M. De asemenea, a obligat inculpatul în solidar cu asigurătorul SC A. SA București la o sumă totalizatoare (de la data faptei la data pronunțării hotărârii) și în continuare, la 1.500 RON lunar, până la încetarea stării de nevoie. A obligat inculpatul, în solidar cu SC A. SA la cheltuieli judiciare statului.

Pentru a dispune în acest sens, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 230/P/2008 din 28 iulie 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj a fost trimis în judecată inculpatul V.S., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 178 alin. (1), (2) și (3), art. 184 alin. (2) și (4) C. pen. și art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, modificată și completată prin O.U.G. nr. 69/2007. Prin actul de inculpare a fost reținută următoarea stare de fapt: Inculpatul V.S. era încadrat ca agent de poliție la Biroul de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Tg. Jiu, având calitatea de organ al poliției judiciare. Are locuința în comuna Turcinești, jud. Gorj. În ziua de 28 martie 2008, inculpatul nu a fost planificat de serviciu, fapt pentru care dimineața a însoțit pe fiica sa minoră la grădinița din Tg.

Jiu, deplasarea făcând-o cu mijloace de transport în comun, întrucât autoturismul său era defect. În aceeași zi, urma să participe la masa organizată în apropierea râului Șușița, de colegul său G.C., începând cu ora 16.00. Anterior, a consumat băuturi alcoolice și pe la orele 15.50-15.55 s-a deplasat cu un taxi la locul întâlnirii. Aici l-a găsit pe colegul și prietenul său T.M., deținătorul autoturismului și l-a rugat să-i împrumute mașina pentru o perioadă scurtă de timp. T.M. a fost de acord cu solicitarea, fără a constata că inculpatul este sub influența băuturilor alcoolice. Pe la orele 17.35, inculpatul V.S. s-a deplasat cu autovehiculul amintit pe o stradă din Tg.

Jiu, rulând cu o viteză excesivă (peste 100 km/h), neadaptând viteza de deplasare la condițiile de trafic (circulație intensă, localitate), astfel că a intrat în curba la dreapta deosebit de periculoasă (semnalizată corespunzător), a depășit axul șoselei și a intrat în coliziune cu autoturismul condus regulamentar de victima B.U.D., în care se afla și partea vătămată B.E.D. Datorită impactului puternic și masei autovehiculului condus de inculpat, autoturismul victimei a fost împins spre înapoi și s-a oprit pe acostament. În aceste împrejurări a fost avariat ușor și autoturismul, condus de martora P.O., ce circula în urma celui condus de victima B.U.D. În apropierea locului coliziunii a oprit și martorul B.F.D., ce a anunțat prin telefonul de urgență 112 producerea accidentului.

Ambulanțele sosite în zonă au transportat pe victimele B.U.D. și B.E.D. la Spitalul Județean Gorj, ce au fost transportate în ziua următoare la spitalul din Timișoara. Inculpatul V.S. a rămas la fața locului și nu a mai consumat băuturi alcoolice. La ora 18.51, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,70 mg/litru alcool în aerul expirat. I-au fost recoltate și probe de sânge, la orele 19.00 și 20.00, alcoolemiile calculate fiind de 1,25 g.‰ și respectiv 1,10 g.‰. Victima B.U.D. a decedat în ziua de 20 mai 2008 la Spitalul Clinic Județeană de Urgență Timișoara. Din raportul medico-legal din 20 iunie 2008 al Institutului de Medicină Legală Timișoara rezultă că moartea lui B.U.D.

a fost violentă, că ea s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, consecutive unui politraumatism cu fracturi costale, ruptură de diafragm, fracturi de bazin și antebraț drept, complicat în evoluție cu bronhopneumonie, sepsis sever și insuficiență multiplă de organe și că leziunile de violență constatate s-au putut produce prin lovire cu și de corp contondent, posibil în cazul unui accident de trafic rutier. În legătură cu victima B.E.D., Serviciul de Medicină Legală Gorj a concluzionat că leziunile produse acesteia au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale pe o perioadă de 45-50 zile(raport de constatare medico-legală din 29 mai 2008), fără a ține seama de incapacitatea sa de muncă de peste 90 zile și de actuala sa stare medicală (folosește cârje).

Pentru aceste motive s-a cerut aceluiași serviciu completarea raportului de constatare medico-legală precizat anterior. În perioadele de internare a victimelor B.U.D. și B.E.D. în Spitalul Județean Tg. Jiu au fost efectuate cheltuieli în cuantum de 614,8 RON și respectiv de 139,05 RON. La Spitalul Clinic de Urgență Timișoara cheltuielile au fost de 25.386,31 RON pentru B.U.D., și de 4.643,3 RON pentru B.E.D.

Pentru stabilirea dinamicii accidentului de circulație din după-amiaza de 28 martie 2008, a cauzelor, a posibilităților de evitare a acestuia s-a dispus și efectuat o expertiză tehnică auto, care a concluzionat printre altele că viteza de deplasare a autoturismului, condus de inculpat în momentul impactului era de 85-95 km/h, și că starea de pericol a fost creată de către conducătorul acelui autoturism, având diminuată capacitatea de a conduce autovehicule și circulând cu o viteză mult mai mare decât viteza maximă admisă pe porțiunea de drum pe care a avut loc accidentul. S-a reținut că inculpatul V.S., datorită vitezei și consumului de alcool, nu a mai putut menține autoturismul pe care îl conducea în limitele benzii sale de mers, pătrunzând pe contrasens, unde a intrat în coliziune cu autoturismul condus de victima B.U.D.

și că aceasta nu putea evita producerea accidentului prin nicio manevră efectivă. S-a mai reținut prin actul de inculpare că prin declarațiile date în cursul urmăririi penale inculpatul V.S., a susținut că nu a consumat băuturi alcoolice în ziua de 28 martie 2008, anterior orei 16.15, că la acea oră se afla la locuința martorului B.M.I., unde se deplasase cu mașina împrumutată de la T.M., după ce martorul îl sunase pe telefonul mobil că acolo a consumat 100 ml coniac și 500 ml vin și a servit masa, iar pe la orele 17.15 a fost sunat pe același telefon de soacra sa, anuntându-l că „trebuie să ajungă acasă un topometrist la un teren aflat în spatele casei”. Inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize tehnice auto și recalcularea alcoolemiei la ora producerii accidentului (17.37), în raport de datele furnizate.

Verificând susținerile inculpatului și ale martorului B.M.I., s-a stabilit că sunt nesincere, probele administrate relevând următoarele aspecte: - inculpatul V.S. i-a motivat numitului T.M. că urma să se deplaseze cu mașina împrumutată la locuința sa din comuna Turcinești pentru a se întâlnii cu un topometrist, susținere infirmată de proprietarul autoturismului; - de la telefonul aparținând familiei inculpatului nu a fost apelat telefonul inculpatului în ziua de 28 martie 2008; dimpotrivă, telefonul fix menționat a fost apelat de V.S. la orele 09.53 și 17.01 din 28 martie 2008; - martorul B.M.I. nu l-a apelat pe inculpat în ziua de 28 martie 2009, convorbiri dintre cei doi fiind înregistrate din ziua următoare; - martora R.A., soacra inculpatului, a declarat că nu a folosit telefonul în ziua de 28 martie 2009, că V.S.

nu a venit la domiciliu în acea zi și că pe la orele 17.00 l-a ajutat la măsurători pe un bărbat ce s-a deplasat la un teren învecinat; - martorul R.R. - asociat la SC D.C. SRL Tg. Jiu, a efectuat măsurători în primăvara anului 2008, la solicitarea lui M.C., pe un teren aflat în vecinătatea locuinței lui V.S., fără a avea discuții prealabile cu acesta. În raport de aceste aspecte, prin ordonanța din 26 iunie 2008, a fost respinsă cererea inculpatului de efectuare a unei expertize medico-legale pentru recalcularea alcoolemiei de 1,25 g.‰, stabilită la ora 19.00 în ziua de 28 martie 2008. La finalizarea cercetărilor, inculpatul, luând cunoștință de actele de urmărire penală, a revenit la cele declarate inițial, invocând aspecte noi, ce nu conduc la concluzia că deplasarea sa pe strada din mun.

Tg. Jiu, pentru a ajunge la locuința sa din comuna Turcinești, era motivată de întâlnire cu un topometrist. În aceste condiții s-a reținut că inculpatul a condus autoturismul pe strada din mun. Tg. Jiu în după-amiaza zilei de 28 martie 2009, având în sânge o alcoolemie mai mare de limita legală (la ora accidentului alcoolemia putând fi de circa 1,40-1,45 g.‰) și a provocat intrarea în coliziune cu autoturismul în care se aflau victimele B.U.D. și B.E.D., ce au suferit leziuni grave, chiar letale pentru prima victimă. Cu ocazia cercetării judecătorești a fost ascultat inculpatul, martorii din acte, cât și cei propuși de moștenitorii victimei B.U.D. și de către partea vătămată B.E.D., moștenitorii victimei și partea vătămată constituindu-se părți civile în cauza de față.

Părțile civile au solicitat a se dispune instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului în vederea asigurării recuperării despăgubirilor civile solicitate, dar pe parcursul procesului penal au revenit la această cerere, motivat de poziția procesuală a asigurătorului SC A. SA București, care a fost de acord cu acoperirea prejudiciului cauzat de inculpat, în măsura probării, până la o limită maximă de 750.000 euro. Instanța de fond a reținut, pe baza probelor administrate în ambele faze procesuale, că la data de 28 martie 2008, inculpatul V.S., având în sânge o îmbibație alcoolică mai mare de 0,80 g.‰ a condus autoturismul strada din mun. Tg. Jiu cu o viteză excesivă într-o curbă și a intrat în coliziune cu autoturismul condus regulamentar de victima B.U.D., determinând decesul acestuia și vătămarea corporală gravă a părții vătămate B.E.D.

ce circula în același mijloc de transport. S-a apreciat că vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită cu procesul-verbal de cercetare la fața locului, schița fotografică și planșele fotografice, cu buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie, cu rezultatul testului alcooltest printer, cu raportul de expertiză tehnică auto, cu raportul medico-legal (autopsia), cu actele medicale și medico-legale privind pe victimele B.U.D. și B.E.D., cu adresele unităților spitalicești Tg. Jiu și Timișoara, cu declarațiile părților vătămate, ale martorilor ce se coroborează cu declarațiile inculpatului la urmărirea penală și în faza de cercetare judecătorească, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped.

de art. 178 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 184 alin. (2) și (4) C. pen. și art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, modificată și completată prin O.U.G. nr. 69/2007, texte de lege în baza cărora inculpatul urmează a fi condamnat la pedeapsa cu închisoarea.

Pe latură civilă, instanța de fond a constatat în raport de cererile de constituire de părți civile că acestea sunt întemeiate, urmând ca inculpatul să fie obligat atât la despăgubiri civile, daune morale și cheltuieli de judecată în solidar cu asigurătorul SC A. SA București, unitate care, fiind introdusă în cauză, prin adresa din data de 23 octombrie 2008 depusă la dosarul cauzei, a arătat că pentru vătămare corporală și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident indiferent de numărul persoanelor prejudiciate s-a stabilit pentru anul 2008 la un nivel de cel puțin 750.000 euro, echivalentul în RON la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, fiind de acord să plătească despăgubirile civile solicitate în măsura dovedirii acestora în solidar cu inculpatul.

Pe latură civilă au fost audiați martorii S.A., S.I.M., P.A., B.M., A.V., A.M.C., propuși de moștenitorii victimei B.U.D., cât și martorii M.D.M. și P.I. Împotriva sentinței au declarat apel inculpatul V.S., părțile civile B.A., B.B., B.O.M. și B.E.D. și asigurătorul SC A. SA București, prin SC A. SA - Sucursala Tg. Jiu. Prin decizia penală nr. 127 din 27 mai 2010 a Curții de Apel Craiova s-au admis apelurile declarate de inculpat și partea civilă B.E.D., s-a desființat sentința penală și, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică din art. 178 alin. (1), (2), (3) C. pen. în art. 178 alin. (1), (2) C. pen. condamnând pe inculpat la 3 ani închisoare. În baza art. 184 alin. (2) și (4) C. pen., a condamnat pe inculpat la 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa 3 ani închisoare. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a achitat pe inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002. A fost obligat asigurătorul la plata despăgubirilor civile către părțile civile Spitalul Clinic de Urgență Timișoara și Spitalul Județean Tg. Jiu, și către părțile civile B.E.D., B.A., B.O.M. și B.B. (daune morale și daune materiale), precum și la 1.500 RON lunar către partea civilă B.E.D. (o sumă totalizatoare până la data pronunțării și în continuare lunar până la încetarea stării de nevoie). S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

S-au respins apelurile declarate de asigurător și de părțile civile B.A., B.B. și B.O.M. Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs inculpatul V.S. și părțile civile B.A., B.B., B.O.M. și B.E.D. Prin decizia nr. 4493 din 13 decembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, s-au admis recursurile declarate, s-a casat decizia și s-a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova. Prin sentința penală nr. 562 din 12 aprilie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis cererea formulată de părțile civile B.O.M., B.B., B.A. și B.E.D. și s-a strămutat judecarea cauzei la Curtea de Apel București, cu menținerea actelor îndeplinite. Drept urmare, prin încheierea din 27 aprilie 2011 a Curții de Apel Craiova s-a înaintat dosarul la Curtea de Apel București.

S-a menționat că în cursul rejudecării în apel a cauzei, a fost audiat inculpatul, care și-a menținut declarațiile anterioare, arătând că a încercat să stea de vorbă cu victimele, dar a fost refuzat. De asemenea, i s-a pus în vedere că partea beneficia de dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen., iar inculpatul a arătat că nu recunoaște faptele, așa cum au fost reținute prin rechizitoriu, ci conform declarațiilor sale. La dosar au fost depuse înscrisuri în circumstanțiere și, la cererea procurorului, s-a solicitat Comisiei de Control și Avizare din cadrul I.N.M.L. „Mina Minovici”, avizarea celor două rapoarte de expertiză medico-legală efectuate în cauză. Potrivit avizului Comisiei de Avizare și Control aflat la dosar, inculpatul avea la momentul săvârșirii faptei, la ora 17.30, o alcoolemie în creștere de 0,65 g.‰.

Instanța de prim control judiciar, Curtea de Apel București, secția I-a penală, prin decizia penală nr. 11 din 23 ianuarie 2012, a dispus următoarele: A admis apelurile declarate de inculpatul V.S. și de către părțile civile B.A. și B.E.D., împotriva sentinței penale nr. 167 din 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj; A desființat, în parte, sentința penală apelată și, rejudecând în fond, A descontopit pedeapsa principală rezultantă, de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului V.S., în pedepsele componente și sporul de 6 luni închisoare, pe care le repune în individualitatea lor. În temeiul art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de ucidere din culpă, din art. 178 alin. (1), (2) și (3) C. pen., în art. 178 alin. (1) și (2) C. pen.

În temeiul art. 178 alin. (1) și 2 C. pen., a condamnat pe inculpatul V.S., la o pedeapsă de 3 ani închisoare. În temeiul art. 184 alin. (2) și (4) C. pen., a condamnat pe același inculpat, la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare. În temeiul art. 33 lit. b)-34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul V.S. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul V.S. pentru infracțiunea prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.

Sub aspectul laturii penale a obligat asigurătorul de răspundere civilă SC A. SA, potrivit contractului de asigurare, la plata către părțile civile a despăgubirilor civile (iar în cazul părților civile-persoane fizice cu titlu de despăgubiri pentru daune morale și daune materiale), către Spitalul Clinic de Urgență Timișoara, pentru îngrijirile acordate părții civile B.E.D. și pentru îngrijirile acordate victimei B.U.D., sume la care se adaugă dobânda legală aferentă, calculată până la achitarea acestora, către Spitalul Județean Tg. Jiu, pentru îngrijirea părții civile B.E.D. și pentru îngrijirea victimei B.U.D., sume la care se adaugă dobânda legală aferentă, calculată până la achitarea acestora, către către părțile civile B.E.D., B.A., B.O.M.

B.B. (către partea civilă B.E.D., la plata unei sumei totalizată la zi, cu titlu de prestație lunară, calculată de la data comiterii infracțiunii - 28 martie 2008 - și până la data hotărârii și, în continuare, la plata unei prestații lunare de câte 1.500 RON, până la încetarea stării de nevoie a părții civile). Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. A respins ca nefondate, apelurile declarate de părțile civile B.B. și B.O.M., și de către asigurătorul de răspundere civilă SC A. SA împotriva aceleiași sentințe penale. Pentru a dispune în acest sens, instanța de prim control judiciar a reținut, cu ocazia rejudecării, următoarele: 1. Apelul inculpatului V.S. vizează schimbarea încadrării juridice în art. 178 alin. (1) și (2) C. pen.

și, legat de această cerere, achitarea conform art. 10 lit. b) C. proc. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, precum și aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special, având în vedere actele în circumstanțiere depuse. Pe latură civilă, inculpatul a cerut să fie obligat, alături de asigurător, la despăgubiri, arătând totodată că sunt exagerate cheltuielile judiciare statului. În opinia instanței de prim control judiciar, apelul declarat de inculpat a fost apreciat ca fondat, cu următoarele precizări: Pe latură penală, cererea de schimbare a încadrării juridice este corelată cu cererea de achitare formulată, care trebuie analizată mai întâi.

Astfel, pentru stabilirea alcoolemiei la momentul săvârșirii faptei, au fost efectuate două expertize medico-legale, cu concluzii contradictorii, asupra cărora s-a pronunțat și Comisia de Avizare și Control din cadrul I.N.M.L., concluzia finală fiind aceea că inculpatul, la ora 17.30, avea o alcoolemie în creștere de 0,65 g.‰, deci sub limita legală, concluzie ce impune achitarea inculpatului conform art. 10 lit. b) C. proc. pen. pentru infracțiunile prev. la art. 87 din O.U.G. nr. 195/2001. Această dispoziție determină schimbarea încadrării juridice din art. 178 alin. (1), (2), (3) în art. 178 alin. (1), (2) C. pen., faptă pentru care urmează ca instanța să aplice o pedeapsă corespunzătoare dispozițiilor art. 72 C. pen., ținând seama de limitele de pedeapsă, de împrejurările comiterii faptei, modul concret, dar și de datele personale ale inculpatului, conform înscrisurilor în circumstanțiere depuse la dosar.

S-a apreciat că latura civilă a cauzei urmează a fi analizată separat, cu privire la toate apelurile declarate de părțile civile. 2. Cu privire la apelul asigurătorului SC A. SA referitor la obligarea, conform contractului de asigurare, la despăgubiri, s-a constatat că această societate nu a declarat recurs împotriva deciziei penale nr. 127 din 27 mai 2010 a Curții de Apel Craiova, prin care s-a stabilit obligarea sa directă la despăgubiri. În opinia instanței de apel, chiar dacă inculpatul, în apelul pe latură civilă, a solicitat obligarea sa alături de asigurător la plata despăgubirilor, acest aspect nu poate constitui motiv de admitere, întrucât s-ar încălca dispozițiile art. 372 alin. (1) C. proc.

pen., cu privire la neagravarea situației în propriul apel. În ceea ce privește cheltuielile judiciare, ca unic motiv de apel al asigurătorului (solicitându-se înlăturarea obligării la plata în solidar cu inculpatul, deoarece s-a apreciat că numai acesta trebuie obligat la plata respectivelor cheltuieli), s-a menționat că aceste cheltuieli nu au fost date prin apreciere, ci prin calculul sumelor ce au fost cheltuite la urmărirea penală și în faza de judecată, fiind rezultatul prin calcul matematic. 3. Prin apelurile declarate, părțile civile B.A., B.B., B.O.M. și B.E.D. au solicitat majorarea daunelor morale, partea civilă B.E.D. solicitând și majorarea rentei globale, de la data comiterii faptei și până în prezent, ca efect al unei perioade mai mari de timp trecute până în prezent.

În ceea ce privește acordarea daunelor morale, instanța de apel a făcut precizarea că acestea nu au ca scop acoperirea unui prejudiciu moral, ci doar ameliorarea, într-o măsură cât mai apropiată de suferința încercată, suferință pe care instanța nu o poate cuantifica în niciun mod. În acest context, se apreciază că majorarea daunelor morale acordate persoanelor mai apropiate de victimă, este o măsură menită să compenseze corespunzător prejudiciul moral încercat. Prin urmare, s-a arătat că se vor admite apelurile părților civile B.A. și B.E.D., se va dispune numai majorarea daunelor morale acordate acestor părți civile, de la 50.000 RON la 60.000 RON, considerat un cuantum care asigură într-o mai mare măsură compensarea prejudiciului moral.

în ceea ce privește prestația globală, de la data faptei (28 martie 2008) și până la data prezentei decizii, acordată părții civile B.E.D., aceasta a fost numai recalculată la zi (numai suma totalizatoare). De asemenea, s-a apreciat că apelurile părților civile B.B. și B.O.M., prin care au solicitat majorarea daunelor morale, sunt nefondate, prin menținerea aceleiași motivări pe baza căreia se vor admite apelurile celorlalte părți civile, subliniind încă odată că daunele morale, prin cuantumul lor, nu pot acoperi prejudiciul suferit, context în care instanța apreciază că, așa cum au fost acordate de instanța de fond, își pot atinge scopul compensatoriu. Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs asigurătorul, inculpatul și părțile civile.

Recurenții au depus la dosar motive scrise de recurs, fiind invocate cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 9, 10, 17, 17 1 , 17 2 și 18 - părțile civile, art. 385 9 pct. 10, 14 și 17 1 , 17 2 C. proc. pen. - inculpatul; asigurătorul nu a indicat cazurile de casare și nici nu s-a prezentat la judecarea recursurilor. Recursurile părților civile și inculpatului vor fi admise, prioritar pentru motive de legalitate (motive formale de recurs - art. 385 9 pct. 9 și 10 C. proc. pen.), casată decizia instanței de apel și trimisă cauza spre rejudecare la instanța de prim control judiciar pentru motivele ce se vor arăta: Instanța de apel este a doua instanță competentă să examineze cauza penală sub toate aspectele de fapt și de drept, controlul judiciar exercitat de aceasta fiind deosebit de important cu privire la legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond.

Părțile cauzei penale au exercitat calea de atac a apelului, fiind depuse la dosar motive scrise prin care se aduceau numeroase critici sentinței atacate. În condițiile în care se declarase apel de părțile civile, atât pe latură penală, cât și pe latură civilă [art. 362 lit. d) C. proc. pen.], dar și de inculpat, atât pe latură penală, cât și pe latură civilă [art. 362 lit. b) C. proc. pen.], instanța de prim control judiciar avea obligația examinării tuturor aspectelor penale și civile ale cauzei penale, având obligația, potrivit art. 378 alin. (3) C. proc. pen., să se pronunțe asupra tuturor motivelor de apel invocate de părți. „Pronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor de apel invocate” presupune atât menționarea fiecărui motiv de apel invocat, cât și prezentarea argumentelor în fapt și în drept care au condus la aprecierea acestuia ca fiind întemeiat ori, dimpotrivă, ca neîntemeiat.

Numai în acest mod se poate conchide că, în mod real, instanța a examinat fiecare motiv de apel, iar părțile pot înțelege soluția dispusă prin hotărârea pronunțată. Aceeași obligație este valabilă și pentru situația în care însăși instanța de apel apreciază, din oficiu, incidența unor motive desființării, în totalitate sau în parte, a sentinței atacate. În sfârșit, prezenta cauză are și o particularitate constând în aceea că instanța de apel, prin decizia penală nr. 11 din 23 ianuarie 2012, a rejudecat cauza în apel deoarece Înalta Curte, prin decizia nr. 4493 din 13 decembrie 2010, a dispus - anterior - această rejudecare tot pentru un motiv formal de casare (lipsa încheierii de dezbateri).

În această situație, Înalta Curte nu a mai examinat motivele substanțiale de recurs ale părților (inculpat și părțile civile), fiind jurisprudențial acceptată opinia potrivit căreia, în cazul casării pentru motive formale, instanța de rejudecare va avea în vedere și motivele substanțiale de recurs ale părților, tocmai pentru a se evita - dacă se constată temeinicia criticilor - repetarea soluționării greșite a unora dintre aspectele de fapt și de drept criticate. Chiar dacă nu este obligatorie acceptarea acestei opinii jurisprudentiale, este însă obligatorie respectarea dispozițiilor legale anterior menționate, precum și cele prevăzute de art. 383 alin. (1) C. proc. pen. Numai în acest fel, pe de o parte, inculpatul și părțile civile sunt convinse că instanța a examinat, cu adevărat, fiecare motiv de apel, iar pe de altă parte, sunt asigurate premisele realizării controlul judiciar exercitat de instanța de recurs.

În consecință, rejudecând apelurile, instanța de prim control judiciar va examina fiecare motiv de apel invocat de inculpat și de părțile civile, sub ambele laturi ale cauzei, cererile formulate cu privire la încadrarea juridică, cu privire la înlăturarea sau nu a unor mijloace de probă, la examinarea coroborată a tuturor probelor administrate în cursul procesului penal; de asemenea, se va examina cererea părților civile cu privire la incidența unor decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii, precum și toate celelalte critici de legalitate și temeinicie ale sentinței atacate arătate în motivele de apel. Totodată, instanța de apel, pentru legala și temeinica soluționare a cauzei penale va putea administra, din oficiu, sau la cererea părților, orice probă apreciată ca utilă, concludentă și pertinentă.

Așa cum s-a menționat, asigurătorul nu a indicat cazurile de casare, în sinteză exprimând critici cu privire la obligarea sa directă la plata despăgubirilor civile (iar nu prin obligarea solidară a inculpatului și a asigurătorului), cu privire la lipsa expunerii criteriilor care au stat la baza stabilirii sumelor pentru daune morale, dar și cu privire la sumele acordate cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale. Așa cum a constatat și instanța de apel, asigurătorul nu a exercitat calea de atac a recursului în primul ciclu procesual cu privire la obligarea sa exclusivă la plata despăgubirilor civile către părțile civile (pentru daune materiale și daune morale), iar nu în solidar cu inculpatul, rejudecarea cauzei având loc ca urmare a admiterii recursurilor declarate de inculpat și de părțile civile.

Cu privire la sumele acordate cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale se constată că instanța de apel, cu ocazia rejudecării, nu a modificat cuantumul acestora. De asemenea, nici criteriile pe baza cărora se stabilesc despăgubirile pentru daune morale nu au fost criticate de către asigurător prin exercitarea recursului împotriva deciziei date în primul ciclu procesual. Așa cum a reținut și instanța de apel, apelul asigurătorului s-a referit numai la obligarea la plata cheltuielilor judiciare (solicitându-se înlăturarea obligării la plata în solidar cu inculpatul, deoarece s-a apreciat că numai acesta trebuie obligat la plata respectivelor cheltuieli), nu și la celelalte aspecte ale laturii civile.

În sfârșit, poziția procesuală a asigurătorului SC A. SA București a fost în sensul că, în temeiul legii și contractului de asigurare, este de acord cu acoperirea prejudiciului cauzat de inculpat până la o limită de 150.000 euro pentru pagube materiale și până la o limită de 750.000 euro pentru vătămare corporală și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial. Potrivit art. 385 17 alin. (4) cu referire la art. 383 alin. (3) C. proc. pen., actul procedural de la care procesul penal își va relua cursul este încheierea din 05 decembrie 2011, cu reținerea împrejurării depunerii la dosar a avizului solicitat I.N.M.L. Față de cele arătate, în temeiul art. 385 15 pct. 2 lit. c), respectiv pct. 1 lit. a) C. proc.

pen., precum și art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de asigurătorul SC A. SA București, prin SC A. SA - Sucursala Tg. Jiu împotriva deciziei penale nr. 11/A din 23 ianuarie 2012 a Curții de Apel București, secția I p enală. Admite recursurile declarate de părțile civile B.A., B.O.M., B.B., B.E.D. și de inculpatul V.S. împotriva aceleiași decizii. Casează decizia atacată și dispune rejudecarea apelurilor declarate de părțile civile B.A., B.O.M., B.B., B.E.D. și de inculpatul V.S. de Curtea de Apel București. Obligă recurentul asigurător SC A. SA Bcurești, prin SC A. SA - Sucursala Tg. Jiu, la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul-inculpat, în sumă de 200 RON se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 septembrie 2012.