ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.11.2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3505/2011

HOTĂRÂRE
08.11.2011
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3505/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Deliberând asupra

recursului de față, din actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința nr. 493

din 9 noiembrie 2010, Tribunalul Dolj, secția comercială, a respins acțiunea

promovată de reclamantul A.B.C. având ca obiect anularea Hotărârii AGA din 29

aprilie 2010 a societății pârâte SC T.C.F. SA Craiova.

Judecătorul fondului

a avut în considerare că dispozițiile art. 123 din Legea nr. 31/1990 care

instituie obligativitatea menționării în cuprinsul convocatorului a datei de

referință sunt incidente numai societăților ale căror acțiuni sunt la purtător,

când pentru exercitarea dreptului de vot prin mandatar acesta trebuie să își

justifice mandatul acordat printr-o procură specială în condițiile art. 124 din

Legea nr. 31/1990.

S-a constatat că în

cuprinsul actului constitutiv al societății pârâte s-a prevăzut expres că

acțiunile sunt nominative, indivizibile, nefiind necesară menționarea unei date

de referință în convocator, mențiune a cărei lipsă nici nu constituie o cauză

de nulitate, iar reclamantul și-a justificat în cadrul AGA calitatea de

acționar doar pentru 4500 de acțiuni deținute conform certificatului de

acționar emis pe numele său.

În contra sentinței

reclamantul a declarat apel, criticile sale vizând dovada dreptului de acționar

în raport de sentința Tribunalului Dolj care îi constată această calitate,

ignorarea convenției de vot a acționarilor coproprietari, a prevederilor art. 102

alin. (2) din Legea nr. 31/1990 și a dispozițiilor art. 11 pct. 4 din actul constitutiv

al societății cu consecința îngrădirii dreptului de vot pentru 14.676 acțiuni,

încălcarea principiului specializării adunărilor generale și ignorarea condițiilor

de valabilitate a convocării AGA, reținerea inaplicabilității dispozițiilor

art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.

Curtea de Apel

Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 43 din 30 martie 2011 a admis apelul declarat de reclamantul A.B.C. împotriva sentinței pe care a schimbat-o în sensul

admiterii acțiunii și anulării hotărârii AGA nr. 58 din 29 aprilie 2010 a SC T.C.I.F. SA Craiova.

În motivarea deciziei

se arată că potrivit art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, administratorul

sau consiliul de administrație, după caz, are obligația de a stabili o dată de

referință pentru acționarii cu drept de vot, dată ulterioară publicării

convocatorului și care nu va depăși 60 zile înainte de data la care adunarea generală

este convocată pentru prima oară, dată care permite identificarea acționarilor

care au dreptul de a participa la adunarea generală și de a încasa dividende.

Chiar dacă art. 117

din Legea nr. 31/1990 nu prevede expres obligația ca în convocator să se

precizeze data de referință, această prevedere se coroborează cu dispozițiile

art. 123 alin. (2) din același act normativ care au caracter imperativ și a

căror încălcare conduce la anularea Hotărârii AGA adoptată în aceste condiții

În contra acestei

deciziei a declarat recurs pârâta SC T.C.I.F. SA pentru situațiile prevăzute de

art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., solicitând, în principal, admiterea

recursului modificarea deciziei și menținerea sentinței și, în subsidiar,

trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca instanța de apel să se pronunțe pe

toate motivele de apel și pe apărările formulate.

În dezvoltarea

motivelor de nelegalitate recurenta arată că:

este necesar a fi menționată în convocator numai la societățile cu acțiuni la

purtător iar absența ei din convocator nu conduce la sancțiunea nulității

hotărârii, nefiind cuprinsă în enumerarea art. 117 din lege, dispozițiile art. 123

din lege fiind greșit aplicate prin decizia atacată.

Reclamantul a știut

de adunare și a fost prezent la aceasta și oricum nu se mai poate prevala de

data de referință. Sub acest aspect, arată recurentul a invocat și excepția

lipsei de interes a acțiunii, asupra căreia instanța nu s-a pronunțat.

pronunțat asupra naturii nulității: relativă sau absolută, și nu a avut în

vedere prevederile art. 125 alin. (5) în sensul că hotărârea AGA nu se anulează

dacă voturile rămase sunt suficiente pentru valabilitatea ei;

care nu i s-a permis reclamantului să voteze cu toate acțiunile a fost unul

formal, nefiindu-i recunoscută procura de reprezentare, iar nu lipsa mențiunii

datei de referință din convocator.

Recursul este fondat

pentru considerentele care urmează:

Criticile de

nelegalitate dezvoltate de recurentă se încadrează în situația prevăzută de art.

304 pct. 5 prin raportare la art. 295 alin. (1) C. proc. civ., stabilirea

situației de fapt și aplicarea legii prin sentința apelată nefiind verificate

din perspectiva tuturor motivelor de apel cu a căror analiză a fost investită

instanța de apel, cât și în situația prevăzută de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

prin raportare la prevederile art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

republicată, art. 304 pct. 8 C. proc. civ. fiind formal invocat. Cât privește critica

nepronunțării asupra excepției lipsei de interes a acțiunii, se constată că

recurenta a invocat-o în fața instanței de fond prin întâmpinare, dar că prin

neapelarea sentinței, aceasta a intrat în puterea lucrului judecat în ce o

privește.

Soluția de admitere a

apelului declarat de reclamant a fost motivată numai pe incidența în speță a

prevederilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată, care reglementează

atribuția consiliului de administrație, respectiv a directoratului de a stabili

data de referință pentru acționarii îndreptățiți să fie înștiințați și să

voteze în cadrul adunării generale.

Data de referință

astfel stabilită va fi ulterioară publicării convocatorului și nu va depăși 60

de zile înainte de data la care adunarea generală este convocată pentru prima

oară.

Rezultă, așadar, că

data de referință reprezintă o condiție de acces, de participare la adunare a

acționarilor îndreptățiți conform art. 123 alin. (3) din lege să încaseze dividende

sau să exercite orice alte drepturi.

Or, în cazul în

speță, reclamantul intimat a participat la adunare, i s-a comunicat numărul de acțiuni

în baza cărora își poate exercita dreptul de vot, nefiind vătămat sub aspectul stabilirii

datei de referință, critica acestuia cu suport în realitatea desfășurării adunării

AGA constând în neacceptarea exercitării dreptului de vot conform sentinței nr.

358 din 2 aprilie 2008 a Tribunalului Dolj, secția comercială, prin care i s-a

constatat dreptul pentru 268 acțiuni, cu care, susține acesta, abuziv, nu a

fost înscris în registrul acționarilor și nici în baza convenției acționarilor

coproprietari autentificată la 28 aprilie 2010, de reprezentare, conform art. 102

alin. (2) din Legea nr. 31/1990, dar și art. 11 pct. 4 din actul constitutiv al

societății pârâte.

Decizia instanței de apel prin

care s-a admis acțiunea reclamantului și s-a anulat Hotărârea AGA nr. 58 din 29

aprilie 2010 a societății recurente a reținut ca motiv de nulitate încălcarea

prevederilor imperative ale art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.

Instanța de apel

trebuia să observe, însă, că nulitatea pe care o atrage încălcarea acestui text

de lege este o nulitate relativă, interesul pe care-l protejează fiind unul

particular iar nu general și că acționarul reclamant participând la adunare,

fiindu-i stabilit dreptul de vot pentru acțiunile înregistrate, nu a fost vătămat

prin neaducerea la cunoștința lui a datei de referință, hotărârea AGA fiind

nelegal anulată pe acest temei.

Constatând că

instanța de apel nu a examinat și celelalte motive de apel constând în critica dovezii

calității de acționar și respectiv de reprezentare în adunarea AGA, mai sus evocate,

Înalta Curte va admite recursul în raport de dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C.

proc. civ., și conform art. 312 alin. (3) C. proc. civ. va casa decizia atacată

și va trimite cauza pentru rejudecarea apelului la aceiași instanță.

Admite recursul

declarat de recurenta - pârâtă S.C. T.C.I.F. S.A. CRAIOVA împotriva deciziei

nr. 43 din 30 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția

comercială, casează decizia recurată și trimite cauza aceleiași instanțe pentru

rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8

noiembrie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,97
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83036)
B.C. având ca obiect anularea Hotărârii AGA din 29 aprilie 2010 a societății pârâte SC TCF SA Craiova. Judecătorul fondului a avut în considerare că dispozițiile art. 123 din Legea nr. 31/1990 care instituie obligativitatea menționării în c
ÎCCJ 2011-03-10
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1080/2011
Ședința publică de la 10 martie 2011 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Tribunalul Dolj, secția comercială, prin sentința nr. 14 din Camera de Consiliu din data de 19 mai 2010 a
ÎCCJ 2009-02-10
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 384/2009
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 11 din 21 februarie 2008, Tribunalul Dolj, secția comercială, a respins acțiunea formulată de reclamanta C.T. împotriva pârâtei SC F.A.
ÎCCJ 2012-09-25
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3584/2012
mai reținut că prevederile art. 192 din Legea nr. 31/1990 nu au fost încălcate în condițiile în care hotărârea s-a luat cu majoritate în adunarea generală, aceeași situație reținându-se și în privința aplicării dispozițiilor art. 8 și art.
ÎCCJ 2011-01-27
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 393/2011
Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 61 din 8 iulie 2010 când s-a desființat sentința apelată și a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. În argumentarea acestei decizii insta
Sursă