ÎCCJ, decizie (scj.ro #83036)

Acțiune în anulare hotărâre AGA. Lipsa din convocator a datei de referință. Caracterul relativ al nulității. Lipsa vătămării intereselor acționarului prezent la adunare Cuprins pe materii: Drept comercial. Funcționarea societăților comerciale Index alfabetic: acțiune în anulare - hotărâre AGA - dată de referință - nulitate relativă Legea nr. 31/1990, art. 123 alin. (2) Art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 reglementează atribuția consiliului de administrație, respectiv a directoratului de a stabili data de referință pentru acționarii îndreptățiți să fie înștiințați și să voteze în cadrul adunării generale, data de referință astfel stabilită fiind ulterioară publicării convocatorului și neputând depăși 60 de zile înainte de data la care adunarea generală este convocată pentru prima oară, ea reprezentând o condiție de acces și de participare a acționarilor îndreptățiți la adunare.

Nulitatea pe care o atrage încălcarea acestui text de lege este o nulitate relativă, interesul pe care-l protejează fiind unul particular, iar nu general. Astfel, o hotărâre A.G.A. nu poate fi anulată pentru încălcarea dispozițiilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 în cazul în care nu se poate reține vătămarea acționarului care – deși a participat la adunare fiindu-i stabilit și dreptul de vot pentru acțiunile înregistrate – nu i s-a adus la cunoștință data de referință. Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3505 din 8 noiembrie 2011 Prin sentința nr. 493/2010, Tribunalul Dolj, Secția comercială, a respins acțiunea promovată de reclamantul A.B.C. având ca obiect anularea Hotărârii AGA din 29 aprilie 2010 a societății pârâte SC TCF SA Craiova.

Judecătorul fondului a avut în considerare că dispozițiile art. 123 din Legea nr. 31/1990 care instituie obligativitatea menționării în cuprinsul convocatorului a datei de referință sunt incidente numai societăților ale căror acțiuni sunt la purtător, când pentru exercitarea dreptului de vot prin mandatar acesta trebuie să își justifice mandatul acordat printr-o procură specială în condițiile art. 124 din Legea nr. 31/1990. S-a constatat că în cuprinsul actului constitutiv al societății pârâte s-a prevăzut expres că acțiunile sunt nominative, indivizibile, nefiind necesară menționarea unei date de referință în convocator, mențiune a cărei lipsă nici nu constituie o cauză de nulitate, iar reclamantul și-a justificat în cadrul AGA calitatea de acționar doar pentru 4500 de acțiuni deținute conform certificatului de acționar emis pe numele său.

În contra sentinței reclamantul a declarat apel, criticile sale vizând dovada dreptului de acționar în raport de sentința Tribunalului Dolj care îi constată această calitate, ignorarea convenției de vot a acționarilor coproprietari, a prevederilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 și a dispozițiilor art. 11 pct. 4 din actul constitutiv al societății cu consecința îngrădirii dreptului de vot pentru 14.676 acțiuni, încălcarea principiului specializării adunărilor generale și ignorarea condițiilor de valabilitate a convocării AGA, reținerea inaplicabilității dispozițiilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. Curtea de Apel Craiova, Secția comercială, prin decizia nr. 43/2011 a admis apelul declarat de reclamantul A.B.C.

împotriva sentinței pe care a schimbat-o în sensul admiterii acțiunii și anulării hotărârii AGA nr. 58/2010 a SC TCIF SA Craiova. În motivarea deciziei se arată că potrivit art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, administratorul sau consiliul de administrație, după caz, are obligația de a stabili o dată de referință pentru acționarii cu drept de vot, dată ulterioară publicării convocatorului și care nu va depăși 60 zile înainte de data la care adunarea generală este convocată pentru prima oară, dată care permite identificarea acționarilor care au dreptul de a participa la adunarea generală și de a încasa dividende. Chiar dacă art. 117 din Legea nr. 31/1990 nu prevede expres obligația ca în convocator să se precizeze data de referință, această prevedere se coroborează cu dispozițiile art. 123 alin. (2) din același act normativ care au caracter imperativ și a căror încălcare conduce la anularea Hotărârii AGA adoptată în aceste condiții.

În contra acestei deciziei a declarat recurs pârâta SC TCIF SA pentru situațiile prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., solicitând, în principal, admiterea recursului, modificarea deciziei și menținerea sentinței și, în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca instanța de apel să se pronunțe pe toate motivele de apel și pe apărările formulate. În dezvoltarea motivelor de nelegalitate recurenta a arătat că: 1. Data de referință este necesar a fi menționată în convocator numai la societățile cu acțiuni la purtător, iar absența ei din convocator nu conduce la sancțiunea nulității hotărârii, nefiind cuprinsă în enumerarea art. 117 din lege, dispozițiile art. 123 din lege fiind greșit aplicate prin decizia atacată.

Reclamantul a știut de adunare și a fost prezent la aceasta și oricum nu se mai poate prevala de data de referință. (…) 2. Instanța nu s-a pronunțat asupra naturii nulității: relativă sau absolută, și nu a avut în vedere prevederile art. 125 alin. (5) în sensul că hotărârea AGA nu se anulează dacă voturile rămase sunt suficiente pentru valabilitatea ei.(…) Recursul este fondat pentru considerentele care urmează: Criticile de nelegalitate dezvoltate de recurentă se încadrează în situația prevăzută de art. 304 pct. 5 prin raportare la art. 295 alin. (1) C. proc. civ., stabilirea situației de fapt și aplicarea legii prin sentința apelată nefiind verificate din perspectiva tuturor motivelor de apel cu a căror analiză a fost investită instanța de apel, cât și în situația prevăzută de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. prin raportare la prevederile art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată, art. 304 pct. 8 C. proc. civ. fiind formal invocat.(…) Soluția de admitere a apelului declarat de reclamant a fost motivată numai pe incidența în speță a prevederilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată, care reglementează atribuția consiliului de administrație, respectiv a directoratului de a stabili data de referință pentru acționarii îndreptățiți să fie înștiințați și să voteze în cadrul adunării generale. Data de referință astfel stabilită va fi ulterioară publicării convocatorului și nu va depăși 60 de zile înainte de data la care adunarea generală este convocată pentru prima oară. Rezultă, așadar, că data de referință reprezintă o condiție de acces, de participare la adunare a acționarilor îndreptățiți conform art. 123 alin. (3) din lege să încaseze dividende sau să exercite orice alte drepturi.

Or, în cazul în speță, reclamantul intimat a participat la adunare, i s-a comunicat numărul de acțiuni în baza cărora își poate exercita dreptul de vot, nefiind vătămat sub aspectul stabilirii datei de referință, critica acestuia cu suport în realitatea desfășurării adunării AGA constând în neacceptarea exercitării dreptului de vot conform sentinței nr. 358 din 2 aprilie 2008 a Tribunalului Dolj, Secția comercială, prin care i s-a constatat dreptul pentru 268 acțiuni, cu care, susține acesta, abuziv, nu a fost înscris în registrul acționarilor și nici în baza convenției acționarilor coproprietari autentificată la 28 aprilie 2010, de reprezentare, conform art. 102 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, dar și art. 11 pct. 4 din actul constitutiv al societății pârâte.

Decizia instanței de apel prin care s-a admis acțiunea reclamantului și s-a anulat Hotărârea AGA nr. 58/2010 a societății recurente a reținut ca motiv de nulitate încălcarea prevederilor imperative ale art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. Instanța de apel trebuia să observe, însă, că nulitatea pe care o atrage încălcarea acestui text de lege este o nulitate relativă, interesul pe care-l protejează fiind unul particular, iar nu general și că acționarul reclamant participând la adunare, fiindu-i stabilit dreptul de vot pentru acțiunile înregistrate, nu a fost vătămat prin neaducerea la cunoștința lui a datei de referință, hotărârea AGA fiind nelegal anulată pe acest temei. Constatând că instanța de apel nu a examinat și celelalte motive de apel constând în critica dovezii calității de acționar și respectiv de reprezentare în adunarea AGA, mai sus evocate, Înalta Curte a admis recursul în raport de dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C. proc.

civ., și conform art. 312 alin. (3) C. proc. civ. a casat decizia atacată și a trimis cauza pentru rejudecarea apelului la aceeași instanță.