ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 601/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 15 decembrie 2003, la Curtea de Apel Constanța, sub nr. 62/CA/2004,

reclamanta P.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de

Pensii Constanța, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea hotărârii

nr. 13654 din 16 octombrie 2003, emisă de pârâtă și recunoașterea calității

sale de beneficiară a drepturilor acordate prin Legea nr. 189/2000.

Curtea de Apel Constanța, secția

de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 63/CA din 26 martie 2004,

a respins ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta P.E., în

contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța.

În motivarea soluției s-a

reținut că art. 1 din Legea nr. 189/2000 privind aprobarea O.G. nr. 105/1999,

pentru modificarea și completarea Decretului - lege nr. 118/1990, nu se referă

la copiii ce se vor naște din părinți strămutați.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, reclamanta P.E., criticând-o pentru nelegalitate, susținând în

esență că întrucât s-a născut în perioada de refugiu, din părinți refugiați, a

dobândit, la fel ca și părinții săi, statutul de refugiată.

Recursul este fondat.

Este necontestat că

reclamanta s-a născut la data de 1 mai 1943, în municipiul Tulcea, părinții săi

făcând obiectul unui schimb de populație, urmare a Tratatului dintre România și

Bulgaria, semnat la 6 septembrie 1940, la Craiova.

Potrivit prevederilor art. 1

din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de

prevederile prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada

regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie

1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații

enumerate.

Din interpretarea

teleologică a prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul, cât și scopul

reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii, pentru

prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în

perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că

legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate

persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor

exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât

persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care

au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au

răsfrânt nemijlocit asupra lor.

Acesta este cazul copiilor

care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost

strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel,

toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză este

necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi

au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit

aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa,

ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.

Că legiuitorul a urmărit să

acorde drepturi compensatorii, tuturor celor care au fost victimele și/sau au

avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din

împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999,

și soțului supraviețuitor.

Deci, dacă legiuitorul a

înțeles să acorde o îndemnizație lunară, soțului supraviețuitor, care nu a

suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a

fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul

care, fiind născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele

nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuțiilor

etnice.

În concluzie, recursul va fi

admis, sentința atacată va fi casată și în fond, va fi admisă acțiunea. Actul

administrativ atacat va fi anulat, fiind obligată pârâta să recunoască

reclamantei, drepturile pentru perioada 1 mai 1943 - 6 martie 1945.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

P.E., împotriva deciziei civile nr. 63/CA din 26 martie 2004, a Curții de Apel

Constanța, secția de contencios administrativ.

Casează decizia atacată și

în fond, admite acțiunea.

Anulează hotărârea nr. 13654

din 16 octombrie 2003, a Casei Județene de Pensii Constanța, pe care o obligă

să-i recunoască reclamantei, drepturile pentru perioada 1 mai 1943 - 6 martie

1945.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 februarie 2005.