ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5673/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea

de Apel Constanța, reclamantul S.T. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană

de Pensii Constanța, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se anuleze

hotărârea nr. 26.223 din 1 aprilie 2005, emisă de pârâtă, motivând că este

beneficiarul prevederilor Legii nr. 189/2000, întrucât a fost născut în

perioada de refugiu a părinților săi, din motive de persecuție etnică.

Prin sentința civilă nr. 229 din 13

iunie 2005, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială,

precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, a admis

contestația reclamantului S.T., a anulat hotărârea nr. 26.223 din 1 aprilie

2005, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța și a constatat reclamantului,

calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, pentru perioada 17 februarie

1944 - 6 martie 1945.

Pentru a hotărî astfel, a reținut,

în esență, că reclamantul s-a născut în timpul refugiului părinților săi,

aceștia făcând obiectul unui schimb de populație, urmare a Tratatului de la

Craiova din 1940, încheiat între România și Bulgaria.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Constanța, criticând-o pentru

nelegalitate, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivare, recurenta a susținut că

în mod greșit, instanța de fond a admis acțiunea reclamantului, întrucât O.G.

nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, nu prevede expres

acordarea drepturilor, pentru persoanele născute în perioada de refugiu a

părinților.

Recursul este nefondat și urmează să

fie respins.

Într-adevăr, din probatoriile

existente la dosarul cauzei, rezultă că intimatul-reclamant s-a născut la data

de 17 februarie 1944, în localitatea Mihai Viteazu, județul Constanța, părinții

săi făcând obiectul unui schimb de populație ca urmare a Tratatului de la

Craiova, încheiat în 1940, între România și Bulgaria.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din

O.G. nr. 105/1999, aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază

de prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român, care, în

perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6

martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile

enumerate.

Din interpretarea prevederilor actelor

normative menționate anterior, rezultă că atât obiectul, cât și scopul

reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru

prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în

perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste

drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au

avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin

persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele

persecuții în mod nemijlocit, cât și persoana care a suferit persecuțiile

respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit

asupra ei.

Acesta este cazul copiilor care s-au

născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați,

ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate

consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Pe cale de consecință, instanța de

fond în mod corect a reținut faptul că minorul dobândește același statut, ca și

părinții săi, și anume, acela de refugiat, motiv pentru care Curtea constată că

recursul se dovedește a fi nefondat și urmează ca, în temeiul art. 312 alin.

(1) teza a II-a C. proc. civ., să fie respins.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Constanța împotriva sentinței civile nr. 229 din 13 iunie

2005 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială, precum

și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 25 noiembrie 2005.