ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5642/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 9 mai 2005, reclamanta C.E. a solicitat anularea hotărârii nr. 26227 din 1

aprilie 2005, emisă de Casa Județeană de Pensii Constanța și recunoașterea

calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de

persoană strămutată din motive etnice, fiind născută în timpul strămutării

părinților săi, urmare a schimbului de populație efectuat în baza Tratatului

româno-bulgar de la Craiova, din anul 1940.

Curtea de Apel Constanța, secția comercială,

maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat

sentința civilă nr. 231/CA din 13 iunie 2005, prin care a admis acțiunea, a

anulat hotărârea nr. 26227 din 1 aprilie 2005, emisă de pârâtă și a obligat

pârâta să recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a prevederilor art.

1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

Hotărând astfel, instanța de fond a

reținut că reclamanta s-a născut la data de 28 septembrie 1941, dată la care

părinții săi erau strămutați din motive etnice, din localitatea de domiciliu și

a dobândit prin naștere, statutul de strămutată, îndeplinind condițiile

prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru acordarea

drepturilor recunoscute prin această lege.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța, solicitând casarea

hotărârii și respingerea acțiunii formulate de C.E.

Recurenta a susținut că hotărârea

instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care Legea nr.

189/2000 și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la persoanele

care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar intimata nu se

încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și limitativ prin

dispozițiile legale sus-menționate.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr.

105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile

acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu

începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit

persecuții din motive etnice, după cum urmează lit. c), a fost strămutată în

altă localitate, decât cea de domiciliu.

Prin Normele de aplicare a

ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate

în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele

expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de

populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din localitatea de

domiciliu, urmare a unui schimb de populație efectuat în baza Tratatului din

1940, este o modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată durata

strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și copilul născut în

localitatea în care părinții au fost strămutați, are același statut ca aceștia,

perioada fiind de la data nașterii lui și până la data retrocedării pământului

românesc.

Situația de strămutat a rezultat din

probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor G.S. și N.S.,

copia extras de pe tabelul cu culturile nerecoltate ale românilor și

coloniștilor din județul Durostor, copiile actelor de stare civilă ale

reclamantei și părinților acesteia.

Interpretarea dată de instanță este

legală și nu adaugă la lege.

În consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală,

recursul se privește ca nefondat și, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a

fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

Casa Județeană de Pensii Constanța împotriva sentinței civile nr. 231/CA din 13

iunie 2005, a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 24 noiembrie 2005.