ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5672/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, reclamantul B.A. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se anuleze hotărârea nr. 25.625 din 21 februarie 2005, emisă de pârâtă, motivând că este beneficiarul prevederilor Legii nr. 189/2000, întrucât, împreună cu părinții săi, a fost strămutat din localitatea de domiciliu, în altă localitate, din motive de persecuție etnică. Prin sentința civilă nr. 218/CA din 2 iunie 2005, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, a admis contestația reclamantului B.A., a anulat hotărârea nr. 25.625 din 21 februarie 2005, emisă de pârâtă și a stabilit reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.

Pentru a hotărî astfel, a reținut, în esență, că reclamantul s-a născut la data de 15 iunie 1943, în Rusia și că părinții acestuia, împreună cu reclamantul, au fost strămutați din motive de persecuție etnică, din localitatea de domiciliu, într-o altă localitate. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Constanța, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. În motivare, recurenta a susținut că în mod greșit, instanța de fond a admis acțiunea reclamantului, acordându-i acestuia calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, întrucât din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă inadvertențe în ceea ce privește localitatea de strămutare a părinților reclamantului . Recursul este nefondat și urmează a fi respins.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, modificată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate. Din interpretarea prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii, pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate, din motive etnice, de regimurile respective, în perioada arătată. Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanța de fond a interpretat în mod corect prevederile legale aplicabile, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc.

civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Constanța împotriva sentinței civile nr. 218 din 2 iunie 2005 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2005.