ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 116/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 4 mai 2005, reclamantul B.T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa

Județeană de Pensii Constanța, anularea hotărârii nr. 25967 din 18 martie 2005,

emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i ateste calitatea de beneficiar al

Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană refugiată din

motive etnice, fiind născut în timpul strămutării părinților săi, din Bulgaria,

în România, ca urmare a aplicării Tratatului de la Craiova, din 1940.

În considerarea dispozițiilor art. 7

alin. (4) din Legea nr. 189/2000, prin sentința civilă nr. 313/CA din 10 iunie

2005, Tribunalul Constanța, secția de contencios administrativ, inițial

învestit, a declinat competența de soluționarea a cauzei, în favoarea Curții de

Apel Constanța.

Judecând în fond pricina în primă

instanță, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,

precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat

sentința civilă nr. 288/CA din 1 septembrie 2005, prin care a admis acțiunea, a

anulat hotărârea nr. 25967 din 18 martie 2005, emisă de pârâtă și a obligat

pârâta să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al prevederilor

art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

Hotărând astfel, instanța de fond a

reținut că reclamantul s-a născut la data de 28 ianuarie 1942, dată la care

părinții săi erau strămutați, din motive etnice, din localitatea de domiciliu,

ca urmare a aplicării Tratatului de la Craiova, din anul 1940 și a dobândit

prin naștere, statutul de strămutat, îndeplinind condițiile prevăzute de art. 1

lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru acordarea drepturilor recunoscute prin

această lege.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța, solicitând casarea

hotărârii și respingerea acțiunii formulate de B.T.

Recurenta a susținut că hotărârea

instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care Legea nr.

189/2000 și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la persoanele

care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar intimatul nu

se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și limitativ prin

dispozițiile legale sus-menționate.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana

cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6

septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive

etnice, după cum urmează: lit. c), a fost strămutată în altă localitate, decât

cea de domiciliu.

Prin Normele de aplicare a

ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, în art. 2, persoanelor strămutate

le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut

obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din localitatea de

domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică,

ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și

copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același

statut ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui și până la data

retrocedării pământului românesc.

Situația de strămutat a rezultat din

probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor T.N., A.M. și

B.P., copia situației de avere imobiliară rurală a lui H.G. și copiile actelor

de stare civilă ale reclamantului.

Interpretarea dată de instanță este

legală și nu adaugă la lege.

În consecință, soluția instanței

fiind temeinică și legală, recursul se privește ca nefondat și, în baza art.

312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

Casa Județeană de Pensii Constanța împotriva sentinței civile nr. 288//CA din 1

septembrie 2005, a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

17 ianuarie 2006.