ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1280/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 23 iunie 2005, reclamanta B.E. a solicitat anularea hotărârii nr. 14983/84

din 24 mai 2005, emisă de Casa de Pensii a municipiului București și

recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, motivând că a avut

statutul de persoană refugiată din motive etnice, fiind născută în timpul

strămutării părinților săi, ca urmare a aplicării Tratatului româno-bulgar de la Craiova, din 7 septembrie 1940.

Curtea de Apel București, secția a

VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 1708

din 19 octombrie 2005, prin care a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 14983/84

din 24 mai 2005, emisă de pârâtă și a obligat pârâta să-i recunoască

reclamantei, calitatea de beneficiară a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr.

189/2000.

Hotărând astfel, instanța de fond a

reținut că reclamanta s-a născut la data de 11 octombrie 1941, dată la care

părinții săi erau strămutați din motive etnice, din localitatea de domiciliu și

a dobândit prin naștere, statutul de refugiată, îndeplinind condițiile

prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru acordarea

drepturilor recunoscute prin această lege.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului București, solicitând

casarea hotărârii și respingerea acțiunii formulată de B.E.

Recurenta a susținut, în esență, că

hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care Legea

nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la

persoanele care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar

intimata nu se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și

limitativ prin dispozițiile legale sus menționate.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana,

cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6

septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în altă localitate,

decât cea de domiciliu.

Prin Normele de aplicare a

ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate

în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele

expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de

populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din localitatea de

domiciliu, ca urmare a schimbului de populație efectuat în baza Tratatului de la Craiova din 1940, este o modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată durata

strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și copilul născut în

localitatea în care părinții au fost strămutați, are același statut ca aceștia,

perioada fiind de la data nașterii lui și până la data retrocedării pământului

românesc.

Situația de strămutat a rezultat din

probele administrate în cauză, respectiv declarația martorilor B.G. și B.D.,

copia situației de avere imobiliară rurală a locuitorului I.V. și a declarației

de avere imobiliară a E.V. (autorii intimatei-reclamante), precum și actele de

stare civilă ale intimatei-reclamante.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 1708 din

19 octombrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 13 aprilie 2006.