ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1271/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, la data de 19 august 2004, reclamanta P.C. a solicitat anularea

hotărârii nr. 4805 din 23 iulie 2004, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii

Tulcea, prin care i-a fost respinsă ca neîntemeiată, cererea prin care solicita

recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că părinții săi au fost strămutați din Bulgaria, în luna

octombrie 1940.

Prin sentința civilă nr. 309/CA

din 15 noiembrie 2004, Curtea de Apel Constanța, secția de contencios

administrativ, a respins ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta P.C.,

în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut că reclamanta nu era născută în anul 1940,

când a avut loc schimbul de populație între Bulgaria și România, pentru a

susține că a avut alt domiciliu și a fost obligată să-l schimbe în altă

localitate.

Împotriva sentinței sus-menționate

a declarat recurs, P.C. care a motivat, în esență, că s-a născut la 15 mai

1940, în perioada când părinții săi erau strămutați și, deci, are același

statut, ca al acestora.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 1 din Anexa c

din Acordul privitor la schimbul de populație română și bulgară, ce face parte

din Tratatul semnat la Craiova între Bulgaria și România, „părțile contractante

sunt de acord pentru a proceda într-un termen de trei luni socotit de la data

schimbului instrumentului de ratificare al Tratatului, la un schimb obligatoriu

între supușii români de origine etnică bulgară din județele Tulcea și Constanța

și supușii români de origine etnică română din județele Durostor și Caliacra”.

Conform adresei de la dosar,

nu figurează familia reclamantei printre persoanele strămutate di Bulgaria în

România.

Față de cele ce preced,

recursul declarat se vădește nefondat și urmează a fi respins, în temeiul art. 312

C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de P.C. împotriva sentinței civile nr. 309/CA din 15 noiembrie 2004, a Curții

de Apel Constanța, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 februarie 2005.