ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4131/2010

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul

Iași, prin Sentința penală nr. 398 din 4 iunie 2009, a hotărât condamnarea

inculpatului L.G. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu,

prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2003, modificată, cu aplicarea

art. 37 lit. a), art. 74 lit. c) și 76 lit. d) C. pen.

S-a menținut beneficiul liberării condiționate a

inculpatului pentru restul de zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de

4 ani închisoare aplicată inculpatului Sentința penală nr. 84/2008 a

Tribunalului Iași.

S-au aplicat inculpatului dispozițiile art. 71 C. pen. și

art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. S-a constatat consumarea

drogului canabis în cantitate de 1,8 grame, cu ocazia analizelor de laborator.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut

următoarele:

La data de 3 ianuarie 2008, organele de poliție au fost

sesizate că în trenul accelerat nr. 1837 Iași - Timișoara se află o persoană

care deține și consumă droguri.

În vederea constatării acestui fapt, lucrătorii de poliție

au procedat la identificarea persoanei care se afla în compartimentul nr. 3 al

vagonului 1 și ocupa locurile 22 și 28, fiind însoțit de o tânără.

Cele două persoane au fost legitimate, constatându-se că se

numesc L.G. și, respectiv, N.C.A.

La controlul corporal, efectuat în aceeași împrejurare, s-a

descoperit că în buzunarul de la pantaloni inculpatul L.G. avea un pachețel ce

conținea un produs vegetal, mărunțit, de culoare verde oliv și care era ambalat

într-o folie transparentă.

Produsul vegetal a fost sigilat și trimis la laborator spre

analiză.

Raportul de constatare tehnico-științifică întocmit la 17

ianuarie 2008 de către Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor a

stabilit că substanța găsită asupra inculpatului reprezintă cannabis, în care

s-a pus în evidență tetrahidriocannabinol, substanță psihotropă, biosintetizată

din planta cannabis, ce face parte din anexa III a Legii nr. 143/2000 privind

prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri.

Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu

minori, prin Decizia penală nr. 170 din 15 decembrie 2009, a admis apelul

declarat de inculpatul L.G. împotriva Sentinței penale nr. 398 din 4 iunie 2009

a Tribunalului Iași, pe care a desființat-o în parte în latura penală și,

rejudecând, a reținut în favoarea inculpatului dispozițiile art. 19 din Legea

nr. 682/2002 și a redus de la 6 luni închisoare la 3 luni închisoare, pedeapsa

aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de

risc în vederea consumului propriu, prevăzută și pedepsită de art. 4 alin. (1)

din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 37 lit. a), art. 74 alin.

(1) lit. c) și art. 76 lit. d) C. pen.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că

față de actul nou depus în apel de inculpatului L.G., din care rezultă că

acesta are calitatea prevăzută de art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002

în două cauze penale instrumentate de Direcția de investigare a infracțiunilor

de criminalitate organizată și terorism - Serviciul Teritorial Iași, prin

informațiile furnizate ajutând la aflarea adevărului în acele cauze cu privire

la infracțiuni grave, de trafic de droguri de risc și mare risc, se impune

aplicarea dispozițiilor legale privind reducerea pedepsei.

Întrucât inculpatul mai sus menționat a dat dovadă de

perseverență infracțională în comiterea aceluiași gen de infracțiuni fiind recidivist,

instanța a apreciat că scopul educativ al pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen.

nu poate fi atins în cazul inculpatului decât prin executarea unei pedepse cu

închisoare în regim de detenție, în vederea prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul L.G.,

invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc.

pen., solicitând reducerea pedepsei.

Examinând actele și lucrările din dosar, respectiv

hotărârile pronunțate, Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat

este întemeiat, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 385

9

pct.

14 C. proc. pen.

Potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002, persoana care are

calitatea de martor în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 și 2 și care a comis o infracțiune

gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță sau

facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane

care au săvârșit astfel de infracțiuni, beneficiază de reducerea la jumătate a

limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea

și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri statuează următoarele:

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea,

extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de

risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 6

luni la 2 ani sau amendă.

Examinându-se actele și lucrările dosarului, se constată că

instanța de prim control judiciar, în urma admiterii apelului declarat de

inculpatul L.G., a reținut în favoarea acestuia dispozițiile art. 19 din Legea

nr. 682/2002 și a redus pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea

infracțiunii de deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu,

prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea

art. 37 lit. a), art. 74 alin. (1) lit. c) și art. 76 lit. d) C. pen. la

jumătate, de la 6 luni închisoare la 3 luni închisoare.

Instanța de apel, reținând în favoarea inculpatului și circumstanțe

atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. d) C. pen.,

trebuia să coboare pedeapsa sub 3 luni închisoare; neprocedând astfel, se

constată că această instanță a aplicat o pedeapsă nelegală inculpatului.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte apreciază că

recursul declarat de inculpat este întemeiat sub aspectul criticii referitoare

la individualizarea pedepsei aplicate, astfel că îl va admite, va casa parțial

decizia penală atacată numai în ceea ce privește cuantumul pedepsei principale

și va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va plăti din

fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul L.G. împotriva

Deciziei penale nr. 170 din 15 decembrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția

penală și pentru cauze cu minori.

Casează parțial decizia penală atacată numai cu privire la

cuantumul pedepsei principale.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea 143/2000 cu aplicarea art.

37 lit. a), art. 74 alin. (1) lit. c) și art. 76 lit. d) C. pen. și art. 19 din

Legea nr. 682/2002, de la 3 luni închisoare la 2 luni închisoare.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200

RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 noiembrie 2010.