ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3345/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3345/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra
recursului de față;
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală
nr. 585 din 13 octombrie 2009 Tribunalul Iași a dispus în baza art. 334 C. proc.
pen. schimbarea încadrării juridice a faptelor astfel:
-
din infracțiunea de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din
Legea nr. 143/2000 modificata prin Legea nr. 522/2004 cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen. (2 acte materiale) pentru care a fost trimis în judecată inculpatul
D.S.I.R. în două infracțiuni distincte de trafic de droguri de risc prevăzută de
art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificata prin Legea nr. 522/2004 (fapta
din 24 august 2007, respectiv fapta din 02 septembrie 2007), cu înlăturarea dispozițiilor
art. 41 alin. (2) C. pen.;
-
din infracțiunea de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat
prevăzută de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea 39/2003 pentru care au fost trimiși
în judecată inculpații D.S.I.R. și L.A. în „asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni”
prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen.
A
condamnat pe inculpatul L.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
-
„trafic de droguri de risc”, în forma continuată (6 acte materiale), prev. și ped.
de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată și completată, cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c) C. pen. raportat la
art. 76 lit. c) C. pen. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), C. pen.
pe durata de 2 ani.
-
„asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni” prevăzută de art. 323 alin. (1) C.
pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen.
la pedeapsa de 2 ani închisoare .
În baza art. 33
lit. a) și art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele aplicate
inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare pe care o sporește
cu 6 luni închisoare, acesta urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare și pedeapsa
complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)
teza a II-a, b) C. pen. pe durata de 2 ani.
A aplicat inculpatului
pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin. (1), (2) C.
pen.
În
baza disp. art. 86
1
C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării
pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicată inculpatului L.A. prin prezenta
sentință pe o durată de 6 ani, care constituie termen de încercare potrivit disp.
art. 86
2
C. pen.
În
baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicată
acestuia pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În
baza disp. art. 86
3
C. pen. a impus inculpatului L.A. respectarea măsurilor
de supraveghere prev. de alin. (1) al textului de lege sus-menționat, respectiv:
a)
să se prezinte la datele fixate, respectiv în ultima zi de vineri a fiecărei luni,
la judecătorul delegat din cadrul Biroului executări penale din cadrul Tribunalului
Iași, organ desemnat de instanță cu supravegherea sa;
b)
să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice
deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c)
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d)
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În
baza art. 86
3
alin. (3) C. pen. a obligat inculpatul ca pe durata suspendării
sub supraveghere a executării pedepsei principale să nu intre în legătură cu terțe
persoane, distribuitori sau consumatori de droguri, și să se supună măsurilor medicale
necesare de control și de îngrijire, in scopul dezintoxicării.
A
atras atenția inculpatului asupra disp. art. 86
4
C. pen.
A
constatat că inculpatul L.A. a fost reținut și arestat preventiv în cauza de la
02 septembrie 2007 la 12 ianuarie 2008.
A
condamnat pe inculpatul D.S.I.R., pentru săvârșirea infracțiunii de :
-
„trafic de droguri de risc” prevăzuta de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000
modificata prin Legea nr. 522/2004 (fapta din 02 septembrie 2007) cu aplicarea art.
74 alin. (2) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare
și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)
teza a II-a, b), C. pen. pe durata de 2 ani.
-
„ complicitate la introducerea în țara de droguri de risc” - participație improprie,
prevăzuta de art. 26 C. pen. raportat la art. 31 alin. (2) C. pen. cu referire la
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen.
raportat la art. 76 lit. a) C. pen. la pedeapsa de 6 ani închisoare și pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a,
b), C. pen. pe durata de 4 ani
-
„asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni” prevăzută de art. 323 alin. (1) C.
pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen.
la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În
baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit
pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, 6 ani închisoare, pe care
a sporit-o cu 6 luni închisoare, acesta urmând să execute pedeapsa de 6 ani și 6
luni închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata de 4 ani.
A
aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin.
(1), (2) C. pen.
În
baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a achitat
pe inculpatul D.S.I.R. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „trafic de droguri
de risc” prevăzuta de art. 2 alin. (1) din Legea 143/2000 modificata prin Legea
nr. 522/2004 (fapta din 24 august 2007) .
În
baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului D.S.I.R. durata
reținerii și arestării preventive a acestuia de la 02 septembrie 2007 la 12 ianuarie
2008.
În
baza art. 350 C. proc. pen. a menținut fața de ambii inculpați măsura preventivă
a obligării de a nu părăsi țara, prevăzuta de art. 145 C. proc. pen., astfel cum
a fost dispusă prin încheierea Tribunalului Iași din 12 ianuarie 2008, în dosar
7396/99/2007.
În
baza dispozițiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu modificările ulterioare,
a dispus confiscarea cantității de droguri care a făcut obiectul infracțiunilor,–
cantitatea de 96,8 grame canabis, rămasă după efectuarea analizelor de laborator,
care se află la Camera de Corpuri Delicte a IGPR. - Direcția Cazier Judiciar Statistică
și Evidența Operativă București (dovada seria D nr. 002973);
În
baza art. 118 lit. f) C. pen. a dispus confiscarea cantității de 4,8 grame canabis
rămasă după efectuarea analizelor de laborator, care se află la Camera de Corpuri
Delicte a IGPR. - Direcția Cazier Judiciar Statistică și Evidența Operativă București
(dovada seria D nr.002970).
A
constatat că în cauză cantitățile de droguri ridicate de la colaboratorul acoperit
F.A., în urma tranzacțiilor efectuate cu inculpatul L.A. au fost consumate integral
în procesul de analiză.
În
baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu modificările ulterioare a dispus
confiscarea sumei de 700 lei dobândită de inculpatul L.A. prin comercializarea cantității
de 2,6 grame cannabis.
A
menținut sechestrul asigurător instituit prin ordonanța procurorului din 16 iunie
2007 în dosar de urmărire penală 56/D/P/2007 asupra sumei de 374 lei și 10 Euro
ridicate de la inculpatul L.A. în vederea recuperării creanței de 700 lei.
În
baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpatul L.A. la plata sumei de
6000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În
baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpatul D.S.I.R. la plata sumei
de 6000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond
a reținut că existând informații că inculpatul L.A. s-ar ocupa cu distribuția de
droguri pe raza mun. Iași, prin ordonanța nr. 5A din 21 mai 2007 au fost introduși
în cauză investigatorii acoperiți F.S. și L.S. și colaboratorul acoperit, cu numele
de cod F.A. fiind autorizați să procedeze la descoperirea faptelor, identificarea
autorilor și obținerea mijloacelor de probă, cumpărarea directă sau prin intermediul
colaboratorului acoperit a cantității de 100 g cannabis, autorizația fiind valabilă
până la data de 20 iunie 2009.
Din conținutul proceselor verbale întocmite de ofițerul
de poliție judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate
la 21 mai 2007, 29 mai 2007, 30 mai 2007, 13 iunie 2007, 14 iunie 2007 rezultă că
prin intermediul colaboratorului cu nume de cod F.A. s-au cumpărat de la inculpatul
L.A. în 5 rânduri diferite cantități de cannabis.
Cu privire la inculpatul D.S.I.R. instanța de fond
reține că în vederea strângerii de probe, prin ordonanța din 23 august 2007 s-a
dispus introducerea în cauză a investigatorului acoperit K. și a colaboratorului
acoperit D., aceștia fiind autorizați să procedeze la descoperirea faptelor, identificarea
autorilor și obținerea mijloacelor de probă.
Din procesul verbal încheiat la data de 24 august
2007 de către investigatorul acoperit K. a reieșit că, la aceeași dată, fiind informat
cu privire la deținerea de către inculpatul D.S.I.R. a unei cantități de droguri
la locuința sa s-a procedat la trimiterea colaboratorului acoperit cu nume de cod
D. în vederea efectuării unei tranzacții având ca obiect droguri de risc. În același
proces verbal se consemnează că „s-a procedat la perchiziționarea amănunțită a colaboratorului
acoperit D., ocazie cu care s-a constat că acesta nu are asupra sa bunuri interzise
la deținere (droguri, armament etc) și nici sume de bani. Colaboratorul acoperit
s-a deplasat în zona Nicolina - municipiul lași, unde s-a întâlnit cu o persoana
a cărei identitate nu a putut fi stabilită, persoana cu care avusese dinainte o
înțelegere de a se întâlni și de a cumpăra droguri de la D.S.I.R. Cei doi s-au deplasat
în zona străzii unde colaboratorul i-a înmânat o sumă de bani persoanei neidentificate.
Colaboratorul acoperit D. a rămas în apropiere, iar persoana neidentificata a intrat
la adresa din str. O. unde locuiește fără forme legale inculpatul D.S.I.R. împreună
cu familia sa. După câteva minute persoana neidentificată a ieșit din locuința inculpatului
D.S.I.R. și s-a întâlnit cu colaboratorul acoperit D., căruia i-a înmânat două punguțe
din plastic transparent ce conține un produs vegetal de culoare verde-oliv, după
care s-a despărțit de acesta. Activitățile prezentate s-au desfășurat în prezența
colaboratorului acoperit și sub supravegherea lucrătorilor de poliție, sens în care
s-a întocmit procesul verbal de efectuare a supravegherii. În continuare, colaboratorul
acoperit D. s-a întâlnit cu investigatorul acoperit, ocazie cu care a predat cele
două punguțe de la persoana neidentificată care i Ie-a adus din locuința lui D.S.I.R.
Cu aceasta ocazie colaboratorului acoperit i s-a făcut din nou o percheziție corporală
amănunțită, acesta nedeținând asupra sa bunuri interzise al deținere (droguri, armament
etc și nici sume de bani) cele două punguțe au fost introduse într-o pungă din plastic
care a fost sigilată cu sigiliu M.I.R.A nr. 21637(....)”. Aceeași situație de fapt
este consemnată și în procesul verbal din 24 august 2007 încheiat de ofițerii din
cadrul IGPR-Brigada de Combatere a Criminalității Organizate lași.
Din raportul de constatare tehnico științifică
nr. 1516914 din 02 septembrie 2007 a reieșit că analiza probelor preluate de la
colaboratorul cu nume de cod D. a pus în evidența tetrahidrocannabinol (THC), substanță
psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis care, conform Tabelului anexă nr.
III din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 constituie
drog de risc, cantitatea fiind de 7,5 grame canabis. în urma probelor de laborator
a rămas cantitatea de 4,8 grame, ce a fost ambalata și sigilata cu sigiliu tip M.l
nr. 11735.
Fiind audiat investigatorul acoperit
„K." în fața instanței, acesta a declarat că în fapt colaboratorul D. a mers
cu „un consumator de droguri, rămas neidentificat și acesta din urmă a preluat cantitatea
de droguri de la inculpatul D.S., dar nu a văzut când inculpatul i-ar fi dat cantitatea
de droguri consumatorului rămas neidentificat". Investigatorul „K." a
precizat expres în fața instanței că nu s-a procedat la percheziționarea persoanei
neidentificate, iar tranzacția a avut loc în apartamentul inculpatului D.S.I.R.
și crede că în acel moment se afla în apartament și tatăl inculpatului. De asemenea
s-a precizat că, în afara tranzacției menționate, în calitate de investigator acoperit
nu a participat la alte cumpărări autorizate de droguri de la inculpatul D.S.I.R.
Fața de probele administrate, instanța
reține, sub aspectul situației de fapt, că la data 24 august 2007, în cadrul unei
acțiuni de cumpărare de droguri autorizate, o persoană rămasă neidentificată a pretins
că, intrând în apartamentul inculpatului D.S.I.R., a procurat de la acesta o cantitate
de 7,5 grame canabis contra unei sume de bani. în cauza nu s-a procedat la perchiziționarea
persoanei necunoscute și nici nu a fost posibilă observarea directă și imediată
de către investigatorul acoperit sau ofițerii de poliție judiciară a momentului
tranzacției.
Sub aspectul faptelor septembrie 2007,
instanța reține că existând date informative privind colaborarea dintre cei doi
inculpați pe linia traficului de droguri, conform procesului verbal din 13 august
2007 (f.133), s-a trecut la supravegherea operativa a acestora.
Întrucât inculpatul D.S.I.R., în urma
unei înțelegerii, urma să primească o cantitate de droguri printr-un bagaj trimis
din Germania, prin intermediul celuilalt inculpat, L.A. s-a luat legătura cu martorul
D.M.C. Inculpatul L.A. i-a cerut martorului să se deplaseze la Ploiești să ridice
bagajul, inculpatul motivând că el este ocupat și nu se poate deplasa. Pentru serviciu
ce urma să-l facă, martorului D.M.C. i s-a promis o sumă de bani. Inițial, martorul
a fost de acord, comunicându-i totodată datele de identificare, pentru ca acestea
să fie trecute pe coletul ce urma să fie trimis. în data de 30 august 2007, inculpatul
L.A. i-a trimis un mesaj telefonic martorului D.M.C. solicitându-i o întâlnire,
în spatele blocului în care locuiau cei doi. La întâlnire au venit ambii inculpați
comunicându-i că bagajul va sosi în țara la sfârșitul săptămânii sau la începutul
celei următoare. La o nouă întâlnire cu L.A., acesta i-a cerut sa plece în dimineața
următoare cu trenul la Ploiești, dându-i suma de 50 lei pentru biletul de tren.
Întrucât martorul a devenit circumspect în legătură cu serviciul ce i se cerea,
acesta a hotărât să plece din oraș în Tg Frumos, la un văr de al său. Ulterior L.A.
l-a sunat insistent pe martorul D.M.C., cerându-i socoteală cu privire la abandonarea
înțelegerii.
Martorul S.F.C. a indicat că pachetul
- declarat ca având conținut exclusiv de îmbrăcăminte și alimente - a fost pus în
localitatea KOLN de către o persoană de sex feminin, vorbitoare de limba română,
pe care a identificat-o în fața organelor de urmărire penala după o planșă fotografică,
dar nu mai poate proceda Ia recunoașterea acesteia în fața instanței de judecata.
Întrucât martorul nu a plecat la Ploiești
pentru ridicarea pachetului, inculpați D.S.I.R. și L.A. au fost nevoiți să-și modifice
planul hotărând să meargă împreună (a se vedea în acest sens transcrierea convorbirilor
telefonice interceptate autorizat în data de 01 septembrie 2007 - f.329, f.339).
În consecința, inculpații au plecat din lași spre Ploiești cu autoturismul cu număr
de înmatriculare, bagajul urmând să ajungă în aceasta localitate prin intermediul
unui autocar al firmei de transport Kessler. În data de 02 septembrie 2007, ora
04.45 în parcarea din fața gării Ploiești-Sud a parcat autocarul firmei de transport
Kessler, din autoturismul inculpaților, coborând doar D.S.I.R. Întrucât potrivit
înțelegerii inițiale bagajul purta datele de identificare ale martorului D.M.C.,
inculpatul D.S.I.R. era obligat să convingă șoferul firmei de transport să-i predea
lui coletul. Din acest motiv, inculpatul D.S.I.R. a dați șoferului autocarului,
martorul M.R.C., un telefon mobil, cerându-i săi vorbească cu persoana respectiva.
Martorul M.R.C. a atestat că a vorbit cu o persoana de sex feminin, cu accent moldovenesc,
ce a pretins că este sora numitului D.M., din lași, iar acesta nu s-a putut prezenta
pentru ridicarea coletului, motiv pentru care i-a solicitat să predea bagajul bărbatului
ce a venit. În consecința, a arătat martorul că după prezentarea buletinului și
semnarea formularului de predare, bagajul - troler bleumarin a fost predat inculpatului
D.S.I.R. Acesta s-a deplasat cu bagajul spre autoturismul parcat cu număr de înmatriculare,
unde era așteptat de inculpatul L.A. Inculpatul D.S.I.R. a pus bagajul pe bancheta
din spate a autoturismului. În aceste împrejurări, organele de poliție au solicitat
inculpaților să se predea, cei doi încercând să fugă, fiind însă prinși de ofițerii
de poliție. Procedându-se la controlul genții, etichetată „D.M.", s-au descoperit,
pe lângă produse de îmbrăcăminte, încălțăminte, produse alimentare, două pachete
cu lungimea aproximativ de 15 cm, de forma dreptunghiulara ce degajau un miros specific,
pachetele fiind în mai multe straturi de folie de plastic transparenta. Procedându-se
la desfacerea pachetelor s-a constat că în interiorul acestora se afla un produs
vegetal de culoare verde oliv, inculpatul D.S.I.R. spunând că este canabis, iar
inculpatul L.A. afirmând că nu cunoaște natura produsului. Din raportul de constatare
tehnico științifică nr. 1516915 din 02 septembrie 2007 a reieșit că analiza probelor
preluate a pus în evidența tefrahidrocannabinol (THC), substanță psihotropă, biosintetizată
de planta Cannabis care, conform Tabelului anexă nr. III din Legea nr. 143/2000
modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 constituie drog de risc, cantitatea
fiind de 99,6 grame canabis. în urma probelor de laborator a rămas cantitatea de
96,8 grame, ce a fost ambalata și sigilata cu sigiliu tip M.l nr. 11735.
Situația de fapt astfel cum a fost reținută de instanța
de fond a fost dovedită cu procesul-verbal de surprindere în flagrant, transcrierile
convorbirilor telefonice, planșe fotografice efectuate în timpul supravegherii,
declarațiile investigatorilor acoperiți, declarațiile martorilor, toate coroborate
cu declarațiile inculpaților.
În fața instanței, inculpații au negat în principal
comiterea faptelor, arătând că nu au cunoșteau conținutul coletului, acest aspect
neputând fi însă negat cât timp au fost surprinși în flagrant.
Reține instanța de fond că inculpatul D.S.I.R. a
fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc
prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) constând
în aceea că a vândut droguri de risc și la data de 2 septembrie 2007 a ridicat dintr-un
autocar aparținând firmei de transport Kesller în vederea comercializării cantitatea
de 99,6 grame cannabis.
Față de lipsa probelor cu privire la actul material
din data de 24 august 2007, instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice
a faptei din art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2)
C. pen. în două infracțiuni distincte de trafic de droguri de risc prev. de art.
2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
Cu privire la fapta din 24 august 2007, întrucât
nu s-a putut stabili dacă inculpatul a comis această faptă, instanța de fond a dispus
achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen.
În ceea ce privește fapta din 2 septembrie 2007 față
de situația de fapt așa cum a fost reținută anterior, fapta inculpatului D.S.I.R.
de a aranja introducerea în România a cantității de 99,6 grame de canabis prin intermediul
unei firme de transport întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de participați
improprie (complicitate) la introducerea în țară de droguri de risc prev. de art.
2 C. pen. raportat art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată și completată
prii Legea nr. 522/2004 cu referire la art. 31 alin. (2) C. pen., instanța reține
că în cauza șoferul autocarului S.F.C. care a săvârșit în mod direct și nemijlocit
acțiunea materială de introducere în țara a drogurilor de risc a acționat fără vinovăție
în condițiile în care acesta nu a cunoscut conținutul bagajului etichetat „D.M.".
Fapta inculpatului D.S.I.R. constând în stabilirea detaliilor de transport, indicarea
numelui martorului D.M. ca persoana destinatara a coletului, primirea coletului,
cunoscând că acesta conține droguri de risc, reprezintă juridic acte materiale de
ajutor în realizarea elementului material al infracțiunii de introducerea în țară
de droguri de risc prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. modificată
și completată prin Legea nr. 522/2004, inculpatul acționând cu intenție directă.
Instanța reține că autorul faptei este șoferul autocarului S.F.C., iar expeditorul
și destinatarul sunt, din punct de vedere al răspunderii juridice penale, participanți
la infracțiune. Din acest punct de vedere ajutorul acordat de inculpatul D.S.I.R.,
chiar dacă mijlocit - prin intermediul expeditorului - atrage răspunderea penală
pentru complicitate la săvârșirea fără vinovăție de către autor a faptei prevăzute
de legea penala. Instanța este ținută să determine răspunderea penală a inculpatului
în raport de situația de fapt stabilită prin probatoriul administrat și nu de fapta
susținută prin actul de trimitere în judecată, mai ales în condițiile în care descrierea
faptei se realizează în mod diferit în rechizitoriu (f.26, f.29). Sub aspectul laturii
subiective, instanța reține că în fapt conținutul convorbirilor telefonice interceptate
autorizat, discuțiile cu martorul D.M. obiectivează atitudinea subiectivă a inculpatului
care a urmărit introducerea în țara a drogurilor.
Fapta aceluiași inculpat care în data
de 02 septembrie 2007 a ridicat și a transportat la mașina cu care venise bagajul
în care se afla cantitatea de 99,6 grame canabis întrunește elementele constitutive
ale infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din
Legea 143/2000 modificata prin Legea nr. 522/2004. Sub acest aspect, instanța reține
că infracțiunea de introducerea în țară de droguri de risc prev. de art. 3 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000, modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 s-a
consumat la momentul trecerii frontierei de stat a României, iar actele materiale
referitoare la ridicarea și transportul drogurilor pe teritoriul român de drogurilor
dobândesc relevanța juridico-penala de sine stătătoare, fără ca prin aceasta să
se ajungă la o dublă răspundere penala. Nici durata în timp a activității infracționale
(transportul bagajului de la autocar la autoturism) nu are relevanță, în condițiile
în care executarea acțiunii circumscrisă elementului material al infracțiunii prevăzute
de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată a fost epuizată,
ca urmare a intervenției organelor de poliție, fapta fiind săvârșita cu intenție
directă.
Sub aspectul comiterii infracțiunii de inițiere sau
constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) și (3)
din Legea nr. 39/2003 reține instanța de fond că nu s-a dovedit condiția impusă
de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003 care definește grupul infracțional
organizat ca fiind grup structurat format din trei sau mai multe persoane, care
există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia
sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu
financiar sau un alt beneficiu material.
În raport de această situație a apreciat instanța
de fond că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev.
de art. 323 C. pen. sens în care a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a
avut în vedere toate criteriile prev. de art. 72 C. pen.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații
L.A. și D.S.I.R.
Fiind prezenți
la termenul din 28 ianuarie 2010 inculpatul L.A. a declarat că-și retrage apelul.
Inculpatul D.S.I.R. a criticat sentința primei instanțe
pentru netemeinicie solicitând reducerea pedepsei aplicate și aplicarea disp. art.
86
1
C. pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Prin decizia penală nr. 34 din 25 februarie 2010
Curtea de Apel Iași a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul L.A.
împotriva sentinței penale nr. 585 din 13 octombrie 2009 a Tribunalului Iași, formulat
la data de 28 ianuarie 2010.
A respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul
D.S.I.R. împotriva aceleiași sentințe penale pe care a menținut-o.
A obligat pe fiecare dintre inculpați la plata sumelor
de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel
a reținut că pedeapsa aplicată inculpatului D.S.I.R. a fost corect individualizată
în raport de disp. art. 72 C. pen.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat
recurs inculpatul D.S.I.R. reiterând motivele de apel, solicitând ca în raport de
circumstanțele reale și personale ale comiterii faptelor să se acorde o mai largă
eficiență circumstanțelor atenuante cu consecința reducerii pedepsei până la limita
care să facă posibilă aplicarea disp. art. 86
1
C. pen.
În susținerea recursului inculpatul a invocat cazul
de casare prev. de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
Recursul nu este fondat.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate
în raport de cazurile de casare invocate de inculpat conform art. 385
6
alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat urmând
a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează:
Înalta Curte reține că situația de fapt a fost corect
stabilită de instanța de fond în urma coroborării tuturor probelor administrate
atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, încadrarea
juridică dată faptei corespunde situației de fapt stabilite în mod corect reținând
instanța de fond că în cauză sunt întrunite condițiile tragerii la răspundere penală
a inculpatului sub aspectul comiterii faptelor reținute în sarcina sa.
Instanța de fond a făcut o analiză judicioasă și
complexă a tuturor probelor administrate în cauză stabilind mai presus de orice
dubiu că inculpatul D.S.I.R. a comis faptele ce i se rețin în sarcină.
De altfel, inculpatul a recunoscut faptele reținute
în sarcina sa încercând însă să nege faptul că ar fi cunoscut conținutul coletului
pe care l-a ridicat din autocarul sosit din Germania, însă cu ocazia audierii în
fața instanței de apel, acesta a declarat că recunoaște săvârșirea faptelor. Arată,
de asemenea, că bănuia ce conținea pachetul și a discutat cu inculpatul L.A. dacă
ar fi bine să meargă să ridice parchetul sau să-l trimită pe un vecin să-l ridice.
Arată inculpatul că a recunoscut faptele pe parcursul
procesului penal însă pedeapsa aplicată este prea severă, solicitând reducerea acesteia.
Inculpatul nu a mai dorit să dea declarații în faza
recursului, arătând că înțelege să se prevaleze de disp. art. 70 alin. (2) C. proc.
pen.
Înalta Curte apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului
a fost corect dozată, instanța de fond având în vedere, în procesul de individualizare
judiciară a pedepsei toate criteriile generale prev. de art. 72 C. pen. și anume
gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, limitele speciale ale pedepsei,
modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, respectiv faptul că inculpații
s-au asociat în vederea comercializării drogurilor, modul în care recurentul inculpat
a stabilit detaliile cu privire la transportul drogurilor din Germania, toate aceste
circumstanțe reale justificând aplicarea unei pedepse în cuantumul stabilit de instanța
de fond.
Faptul că inculpatul s-a prezentat la toate termenele
stabilite de instanța de fond, caracterizarea pozitivă făcută de martorul O.G. a
determinat instanța de fond să rețină circumstanțele atenuante prev. de art. 74
alin. (2) C. pen., stabilind o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.
Înalta Curte apreciază că nu pot fi identificate
alte împrejurări care să facă posibilă reducerea pedepsei aplicate având în vedere
că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fapt ce impune un regim sancționator
mai sever.
Este adevărat că aceste fapte sunt comise în minorat
însă Înalta Curte reține că inculpatul a fost condamnat în repetate rânduri, dând
dovadă de perseverență infracțională, aspect în raport de care apreciază că se impune
aplicarea unei pedepse care să facă posibilă atingerea finalității prev. de art.
52 C. pen. privind scopul educativ și coercitiv al pedepsei.
Nu în ultimul rând, Înalta Curte reține că pedeapsa
trebuia să aibă și un caracter de exemplaritate pentru a descuraja comiterea acestui
gen de fapte care au luat o amploare deosebită.
Reținând că pedeapsa aplicată inculpatului a fost
corect dozată atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare, neexistând
elemente care să facă posibilă o reindividualizare a pedepsei prin reaprecierea
circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului, Înalta Curte urmează
ca în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondat
recursul inculpatului.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc.
pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.S.I.R.
împotriva deciziei penale nr. 34 din 25 februarie 2010 a Curții de Apel Iași, secția
penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 350 lei, cu titlu
de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul
apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa
din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27
septembrie 2010.