ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3496/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 6427 din 21 iunie 2004, Judecătoria Constanța a respins acțiunea formulată de reclamanții P.A.A. și A.G.A., în contradictoriu cu Statul Român prin Banca Națională a României. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanții au cerut ca Statul Român să fie obligat să le restituie un număr de 22 monede din aur, însă aceste monede nu au putut fi confiscate de organele de urmărire penală, deoarece fusese vândute la magazinul special de valorificare a obiectelor din aur înainte ca măsura confiscării să fie dispusă. De aceea, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea acțiunii în revendicare.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, iar Tribunalul Constanța, prin decizia civilă nr. 522 din 24 septembrie 2004, a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța. Tribunalul a reținut că, în raport cu natura acțiunii, revendicare mobiliară, hotărârea atacată este supusă apelului, iar conform art. 3 pct. 2 C. proc. civ., modificat prin O.U.G. nr. 65/2004, Curțile de apel judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii și tribunale în primă instanță.

Primind dosarul, Curtea de Apel Constanța, prin decizia civilă nr. 1/C din 5 ianuarie 2005, a admis excepția necompetenței materiale, a declinat în favoarea Tribunalului Constanța competența soluționării recursului declarat de reclamanți și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a hotărî asupra conflictului. Curtea de apel a reținut că reclamanții au cerut ca pârâtul să fie obligat să le restituie un număr de 22 monede din aur sau să le plătească suma de 67.795.000 lei, echivalentul a 148,55 gr. aur, iar instanța de fond a soluționat acțiunea la data de 21 iunie 2004, după intrarea în vigoare a Legii nr. 195/2004 de aprobare a O.U.G.

nr. 58/2003. Or, conform art. 282 1 C. proc. civ., nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv. Întrucât obiectul litigiului are o valoare de 67.795.000 lei, iar legea nu distinge între revendicarea mobiliară, imobiliară și alte litigii al căror obiect este evaluabil în bani, sentința pronunțată de Judecătoria Constanța este supusă numai recursului, iar competentă să soluționeze cererea de recurs este, conform art. 299 alin. (3) C. proc. civ., instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea. Înalta Curte, în temeiul art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a recursului declarat de reclamanți în favoarea Tribunalului Constanța, pentru următoarele considerente.

Reclamanții P.A.A. și A.G.A., prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Constanța, la data de 22 decembrie 2003, au cerut ca Statul Român să fie obligat să le restituie un număr de 22 monede din aur sau contravaloarea lor, iar în cererea aflată la fila 19 din dosarul instanței de fond au precizat că solicită ca pârâtul să le plătească suma de 67.795.000 lei, reprezentând contravaloarea monedelor din aur, în greutate de 148,55 grame. Raportat la obiectul acțiunii, la data pronunțării sentinței recurate și la art. 282 1 C. proc. civ., așa cum a fost modificat prin art. 1 pct. 4 din Legea nr. 195/2004, hotărârea pronunțată de instanța de fond nu este supusă apelului. Textul menționat prevede în mod expres că nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilă cât și în materie comercială.

Deoarece, în speță, reclamanții au introdus pe cale principală o cerere al cărei obiect are o valoare de 67.795.000 lei, hotărârea dată de instanța de fond este supusă numai recursului, iar conform art. 299 alin. (3) C. proc. civ., judecarea acestei căi de atac este de competența tribunalului ca instanță imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. Așa fiind, se stabilește competența de soluționare în favoarea Tribunalului Constanța, căruia i se trimite dosarul pentru judecarea cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește competența soluționării recursului declarat de reclamanții P.A.A. și A.G.A. în favoarea Tribunalului Constanța. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 aprilie 2005.