ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1787/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1787/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra conflictului negativ de competență de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Reclamantul S.G. a chemat în judecată Statul Român, reprezentat prin
Banca Națională a României și Ministerul de Finanțe, solicitând restituirea în
temeiul Legii nr. 362/2003 a unui număr de 235 monede din aur, 1635 dolari SUA
și 1200 franci elvețieni, bunuri evaluate la suma totală de 690.026.547 lei.
Judecătoria Timișoara, prin sentința
civilă 3013 din 6 aprilie 2004 a admis acțiunea, în cauză fiind declarate în
termen apeluri de către pârâți.
Sesizată cu soluționarea acestor căi
de atac, Curtea de Apel Timișoara prin decizia civilă nr. 2418 din 26 octombrie
2004 s-a declarat necompetentă de a judeca această pricină invocând prevederile
art. 282
1
și art. 299 alin. (3) C. proc. civ., în raport cu care a
atribuit această aptitudine jurisdicțională Tribunalului Timiș, în calitate de
instanță actuală de recurs în litigiile patrimoniale cu valoare până la 1
miliard lei inclusiv.
La rândul său, Tribunalul Timiș prin
decizia civilă nr. 482/A din 10 decembrie a reținut cauza spre soluționare
instanței sesizate inițial cu judecarea apelurilor în conformitate cu regula
înscrisă în art. 725 alin. (4) C. proc. civ. potrivit căreia „hotărârile
pronunțate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de
atac și termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunțate” în speță la
momentul pronunțării sale sentința civilă nr. 3013/2004 era supusă controlului
în termen la curtea de apel, în calitate de instanța de apel, această cale de
atac fiind suprimată definitiv în litigiile patrimoniale cu valoare cuprinsă
între 200 milioane lei și 1 miliard lei inclus, prin Legea nr. 195/2004 de
aprobarea a O.U.G. 58/2003 care a intrat în vigoare la 26 mai 2004.
Investită cu rezolvarea prezentului
conflict negativ de competență, ivit în condițiile art. 20 pct. 2 C. proc. civ.,
Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili în mod irevocabil competența de
soluționare în favoarea Tribunalului Timiș pentru următoarele considerente:
Regula cuprinsă în art. 725 alin. (4)
C. proc. civ. este înlocuită în prezent în mod imperativ, dar temporar, cu
aceea cuprinsă în art. II alin. (2) din Legea nr. 493/2004, privind aprobarea O.U.G.
nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, potrivit căreia
căile de atac se judecă de instanțele competente potrivit legii noi.
Prin actele normative succesive
arătate anterior, competența materială funcțională a curților de apel, în
calitate de instanțe cu plenitudine de competență în materie de apel a fost
restrânsă această cale de atac fiind suprimată definitiv în baza hotărârilor
pronunțate în primă instanță în litigii al căror obiect are o valoare până la 1
miliard lei inclusiv, care rămân supuse doar controlului prin recurs la
tribunal.
Aceste modificări legislative de
natură a asigura „liberul acces la justiție și apropierea cetățeanului de
instanță” consacră principiul prevăzut în art. 2 pct. 2 și art. 3 pct. 2 C.
proc. civ. potrivit căruia apelul se judecă de instanța imediat ierarhic
superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată.
Față de considerentele expuse, în
speță, se va stabili competența de soluționare a apelurilor în favoarea
Tribunalului Timiș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește în favoarea Tribunalului Timiș
competența de soluționare a apelului declarat de pârâții Ministerul Finanțelor
Publice și Banca Națională a României împotriva sentinței civile nr. 3013 din 6
aprilie 2004 a Judecătoriei Timișoara
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 martie 2005.