ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2586/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 28 mai 2004, Judecătoria Mangalia în temeiul art. 373 alin. (2) C. proc. civ. a încuviințat cererea de executare silită, formulată de creditorul I.V. prin executorul judecătoresc privind sentința civilă nr. 218 din 13 februarie 2003 pronunțată de Tribunalul Constanța și rămasă definitivă prin decizia nr. 24/C din 12 ianuarie 2004 a Curții de Apel Constanța, investită cu formulă executorie prin încheierea de ședință din 28 aprilie 2004 a Tribunalului Constanța. Prin decizia nr. 1146 din 8 noiembrie 2004, Curtea de Apel Constanța a respins ca nefondat apelul debitoarei F. Constanța împotriva încheierii nr. 206 E din 28 mai 2004 a Judecătoriei Constanța.

Pentru a pronunța această soluție Curtea de apel a reținut că cererea de punere în executare a fost formulată numai de creditorul I.V. care a și terminat-o, deoarece cea de a doua creditoare I.F. decedase între timp. Curtea a reținut că recursul declarat de F. împotriva deciziei nr. 24 C/2004 nu suspendă executarea decât în situațiile prevăzute de art. 300 C. proc. civ. ale cărei condițiuni nu sunt îndeplinite în recursul declarat împotriva deciziei nr. 1146/C/2004 a Curții de Apel Constanța. F. invocă următoarele motive de nelegalitate: - Prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., deoarece a încuviințat o cerere de executare formulată de o persoană decedată, I.F.

Aceasta era decedată și la judecarea apelului, în urma căruia a rămas definitivă sentința nr. 218 din 13 februarie 2003 a Tribunalului Constanța. - Hotărârile atacate cuprind motive contradictorii și străine de natura pricinii (art. 304 pct. 7 C. proc. civ.), deoarece I.V. a ascuns decesul numitei I.F. care trebuia să participe la luarea în primire a brutăriei și să achite cota parte din suma de 1.043.473.191 lei, mai cu seamă că I.V. nu și-a luat angajamentul că va plăti și datoria decedatei. - Hotărârea este lipsită de temei legal (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.), deoarece au fost încălcate regulile capacității de folosință a persoanei. În raport de aceste motive, F. a solicitat admiterea recursului și în principal respingerea în fond a cererii de încuviințare a executării, iar în subsidiar casarea cu trimitere a deciziei la instanța de apel.

Recursul este nefondat. Așa cum rezultă din considerentele deciziei, precum și din cererea de încuviințare a executării aceasta a fost formulată și semnată de I.V. în nume propriu și în calitate de succesor al defunctei I.F. În condițiile art. 377 C. proc. civ. cu referire la art. 376 C. proc. civ. sentința nr. 218 din 13 februarie 2003 a Tribunalului Constanța rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 24/C din 12 ianuarie 2004 a Curții de Apel Constanța constituie titlu executoriu și în temeiul art. 373 1 poate fi pusă în executare, dincolo de motivele de recurs formulate de F. Aspectele învederate de recurentă referitoare la dreptul său de creanță nu pot avea relevanță în cauză de vreme ce existența creanței nu rezultă din titlu și nici dintr-o altă probă.

În ceea ce privește încălcarea capacității de folosință a persoanei, la care se referă cel de al treilea motiv de recurs aceasta nu este identificată în speță, iar dacă se vizează judecarea apelului în condițiile în care I.F. era decedată, evident că acest aspect poate fi rezolvat în faza procesuală a recursului și nu în acea a executării, deoarece pune în discuție valabilitatea titlului ce se execută. În contextul celor mai sus arătate, criticile formulate de F. sunt neîntemeiate, recursul acesteia urmând a fi respins ca nefondat conform art. 312 C. proc. civ. În temeiul art. 274 C. proc. civ. recurentul urmează a fi obligat la 7.000.000 lei cheltuieli de judecată, probate cu actele din dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de debitorul F. Constanța împotriva deciziei civile nr. 1146/C din 8 noiembrie 2004 a Curții de Apel Constanța. Obligă recurentul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 7.000.000 lei. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2005.