ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6328/2004

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin petiția înregistrată la data de 19 februarie 2003, SC C.C. SRL București, a formulat contestație la executare împotriva sentinței penale nr. 153 din 24 septembrie 2002 a Tribunalului Teleorman, solicitând să se dispună restituirea contravalorii cantității de 2120 tone soia, consemnată la C.E.C., sucursala Brăila, la dispoziția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați. Prin sentința penală nr. 31 din 25 mai 2003, Tribunalul Teleorman a admis contestația și a modificat dispozitivul sentinței penale nr. 153/2002, cu privire la dispoziția: „Scoate de sub sechestru instituit, cantitatea de 2120 tone soia, depozitată la SC C.C.

SRL București”, în sensul că adaugă la această dispoziție „sau contravaloarea acestei cantități de soia, în sumă de 12.021.693.208 lei, virată la C.E.C., sucursala Brăila și obligă această unitate C.E.C. să restituie petentei SC C.C. SRL București, această sumă de bani consemnată pe numele SC I.M.B. SA Brăila”. Recursul declarat de această din urmă societate împotriva sentinței penale nr. 31 din 25 februarie 2003 a fost respinsă, ca nefondată, prin decizia penală nr. 1205 din 25 iunie 2003 a Curții de Apel București, secția a II–a penală. Prin decizia nr. 414 din 22 ianuarie 2004, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de SC I.M.B. SA, prin lichidator SC S.Q. SRL Bacău, a casat decizia penală nr. 1205 din 25 iunie 2003 a Curții de Apel București, secția a II–a penală și a trimis cauza pentru rejudecarea apelului la Curtea de Apel București.

S-a constatat că cererea, prin care partea civilă a criticat hotărârea primei instanțe, a fost considerată greșit recurs, în loc de apel, ceea ce a avut consecință nelegalitatea constituirii instanței, cauza fiind judecată în complet de trei judecători, în loc de doi, așa cum prevede legea. Prin decizia penală nr. 388 din 24 mai 2004, Curtea de Apel București, secția a II–a penală, a respins, ca tardiv, apelul declarat de apelanta SC I.M.B. SA împotriva sentinței penale nr. 31 din 25 februarie 2003 a Tribunalului Teleorman în dosarul nr. 1193/2003 și a obligat-o pe apelantă să plătească statului suma de 400.000 lei cheltuieli judiciare. Împotriva deciziei penale nr. 388 din 24 mai 2004, contestatoarea SC I.M.B.

SA, societate în faliment, prin lichidator judiciar SC S.Q. SRL Bacău, a declarat recurs nemotivat. Recursul este nefondat. Într-adevăr, instanța de rejudecare a apelului declarat de contestatoare a decis corect că apelul este tardiv formulat. Potrivit dispozițiilor alin. (1) și (3) ale art. 363 C. proc. pen., termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel. Pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare termenul curge de la pronunțare. Din practicaua sentinței penale nr. 31 din 25 februarie 2003 a Tribunalului Teleorman, rezultă că contestatoarea a fost prezentă la dezbateri prin avocat D.S., cu împuternicire avocațială astfel că termenul de apel pentru contestatoare, curge de la această dată.

Apelul împotriva acestei sentințe (apreciat eronat recurs) a fost formulat abia la data de 30 mai 2003, fiind expediat la instanță, cu scrisoare recomandată la aceeași dată. Deci, termenul legal de 10 zile de la pronunțarea sentinței, de declararea apelului, a fost depășit. Totodată, s-a avut în vedere că apelanta nu a făcut dovada vreunei cauze temeinice de împiedicare a declarării în termen a apelului, iar cererea de apel a fost formulată după mai mult de 10 zile de la începerea executărilor civile. Soluția instanței de apel nu este deci criticabilă și în consecință urmează ca, în baza art. 385 15 lit. a) C. proc. pen., a se respinge recursul, ca nefondat. Totodată, urmează a obliga pe recurenta contestatoare SC I.M.B.

SA, prin lichidator, să plătească statului 600.000 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatoarea SC I.M.B. SA prin lichidator SC S.Q. SRL Bacău împotriva deciziei penale nr. 388 din 24 mai 2004 a Curții de Apel București, secția II–a penală. Obligă pe contestatoare să plătească suma de 600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 noiembrie 2004.