ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 372/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC

“B” SA București împotriva deciziei nr.969 din 15 iunie 2001 a Curții de Apel

București – Secția a VI-a comercială.

La apelul nominal s-au prezentat recurenta-pârâtă SC ”B.” AS București

prin avocat NT și intimata-reclamantă A.N.S.R.-UT nr..515 București, prin

consilier juridicG.A, lipsind intimații-pârâți W.B SA -SUCURSALA MUNICIPIULUI

București și SC “C.” SA Călărași.

Procedura legal îndeplinită.

S-a referit de către magistratul asistent că

recursul este timbrat.

Curtea, constatând că nu mai sunt cereri

prealabile și cauza este în stare de judecată, dă cuvântul părților asupra

recursului.

Reprezentantul recurentei pârâte susținând motivele

recursului, solicită admiterea lui și depune note scrise. Precizează că

recursul a fost depus la curtea de apel.

Reprezentanta intimatei reclamante, analizând motivele recursului,

solicită respingerea acestuia. În subsidiar, consideră că recursul este nul, întrucât

recurenta-pârâtă a promovat recursul la Curtea Supremă de Justiție și depune concluzii

scrise.

C U

R T E A

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea din 13 octombrie

1999 reclamanta A.N.S.R-UT nr.515 București, a chemat în judecată SC “B.”SA, S.C.

“W.B.”

SA  - SMB

și SC ”C.” SA Călărași, solicitând obligarea pârâtei SC “B.” SA la restituirea

cantității de 1.741.670 kg grâu fizic sau contravaloarea produsului în sumă de

5.716.912.456 lei și a sumei de 1.839.794.523 lei penalități și obligarea

pârâtei SC W.B.SA – SMB la executarea scrisorii de garanție nr.1086/12 mai 1999

și la dobânzi pentru întârzierea executării acestei scrisori de garanție.

Tribunalul București – Secția comercială, prin

sentința civilă nr.2976/17 aprilie 2001 a admis în parte acțiunea reclamantei

împotriva pârâtei SC “B.” SA și a dispus obligarea acesteia la restituirea

cantității de 1.741.670 kg grâu sau contravaloarea în sumă de 8.811.347.265 lei

și la 2.137.203.025 lei dobândă și 1.651.097.649 lei penalități, precum și

746.131.428 lei adaos de 8%.

Prin aceeași sentință s-a constatat lipsa

calității procesuale pasive a pârâtei SC “C.” SA și s-a respins ca nefondată

acțiunea față de pârâta  SC “W.B.”SA , luându-se act că pârâta SC “C.” SA nu

solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că,

în baza contractului de depozit și prestări servicii nr.243/30 aprilie 1999 și

a notei de negociere nr.8/1368/6 mai 1999 dintre reclamantă și pârâtă în calitate

de depozitar, s-a încheiat contractul de negociere nr.8/13 mai 1999.

Potrivit art.1 din acest

contract, pârâta SC “B.”SA a primit de la A.N.S.R. – UT nr.515 București

cantitatea de 3.023 tone grâu din stocul rezervei de stat pentru împrospătarea

produsului din depozitul pârâtei de la silozul Perișoru.

Conform art.3 din contract, s-a convenit ca

livrarea să se facă până la data limită de 30 mai 1999, ceea ce s-a realizat,

iar restituirea de către aceeași pârâtă să se facă în termen de 90 zile de la

data punerii la dispoziție.

Pârâta nu și-a executat integral obligația

asumată, atâta vreme cât din cantitatea primită de 3.023 tone grâu, a restituit

cantitatea de 1.289,900 kg la 10 septembrie 1999, având de restituit diferența

de 1.741.676 kg grâu ori contravaloarea acesteia.

Nerespectarea obligației contractuale asumate justifică pretențiile

reclamantei privind plata dobânzii conform art.1088 Cod civil și art.43 Cod comercial,

căt și a penalităților prevăzute de art.11alin.1 din contracul nr.18/1999 și adaos

potrivit art.11. alin.3 din același contract.

Apelul declarat  de pârâta SC “B.” SA a

fost anulat ca insuficient timbrat, prin decizia civilă nr.969/15 iunie 2001,

pronunțată de Curtea de Apel București -–Secția comercială.

Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs

pârâta SC “B.” SA , susținând nelegalitatea acesteia ca urmare a încălcării formelor

de procedură prevăzute de art.105 alin.2 Cod procedură civilă, motiv de casare prevăzut

de art.304 pct.5 Cod procedură civilă.

S-a arătat că pentru termenul din 15

iunie 2001, procedura de citare cu societaea s-a făcut prin afișare, deși

aceasta este societate pe acțiuni, persoană juridică ce nu poate fi citată prin

afișare.

Recursul este nefondat.

Observând modul în care s-a îndeplinit

procedura, se constată din dovada aflată la fila 8 că aceasta a fost

îndeplinită prin afișare, întrucât biroul era închis și nici o persoană nu a făsit

găsită.

Dispozițiile art.92

1

Cod procedură

civilă, prevăd posibilitatea comunicării citației în acest mod atunci când se

constată lipsa oricărei persoane la sediul acestora, cum a fost cazul în speță.

Prin urmare,  procedura de citare a pârâtei SC

“B.” SA , s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale mai sus arătate, astfel

că nu sunt incidente disp.art.105 pct.2 Cod procedură civilă.

În consecință, motivul de recurs prev.de

art.304 pct.5 Cod procedură civilă nu se regăsește în cauză, ceea ce duce la

aplicarea disp.art.312(1) Cod procedură civilă, în sensul respingerii

recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta SC “B.” SA

București, împotriva deciziei nr.969/15 iunie 2001 a Curții de Apel București –

Secția a VI-a comercială, ca nefondat.

IREVOCABILĂ:

Pronunțată în ședință publică

astăzi 28 ianuarie 2003.