ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 393/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1033

din 31 august 2004 a Tribunalului București, secția a II-a penală, inculpatul

D.S.G. a fost condamnat la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. a) și b),

cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.

Totodată, tribunalul a

menținut starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării

preventive de la 20 mai 2003 la zi și l-a obligat la 700.000 lei despăgubiri

către partea civilă SC H. SA Argeș și la 2.000.000 lei cheltuieli judiciare

către stat.

S-a reținut în fapt, că,

inculpatul, în noaptea de 18 mai 2003, împreună cu alți făptuitori, rămași

neidentificați, a pătruns cu o căruță în punctul de lucru din comuna Cernica,

jud. Ilfov al SC H. SA, filiala Argeș, la km 15 pe Autostrada București –

Constanța, de unde a sustras 20 dulapi cherestea, amenințând și zgârâind cu un

cuțit în zona gâtului pe paznicul D.O.M.

Prin decizia penală nr. 875

din 22 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, s-a admis apelul declarat de

Parchetul de pe lângă Tribunalul București, s-a desființat în parte sentința în

sensul că s-a majorat pedeapsa la 5 ani închisoare și s-a dedus din pedeapsă și

reținerea din 19 mai 2003 și totodată, s-a respins apelul declarat de inculpat,

ca nefondat.

Împotriva acestei decizii

inculpatul a declarat recurs, susținând că nu a exercitat violențe asupra

părții vătămate, astfel că se impune schimbarea încadrării juridice în

infracțiunea de furt calificat, temei de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17 C. proc. pen.

Recursul declarat de

inculpat nu este fondat.

În cursul urmăririi penale,

partea vătămată a susținut că inculpatul a amenințat-o și lovit-o cu un cuțit,

în zona gâtului, în care sens a prezentat și un act medico-legal din care

rezultă că a suferit 3 excoriații laterocervical, care au necesitat pentru

vindecare îngrijiri medicale timp de 2 zile.

De asemeni, partea vătămată

a recunoscut pe inculpat cu ocazia prezentării spre identificare într-un grup

de persoane, iar leziunile suferite sunt atestate și în planșa fotografică

întocmită.

Prin urmare, instanța de

fond a dat faptei comise de inculpat o corespunzătoare încadrare juridică,

astfel că sub acest aspect, recursul declarat de inculpat nu este fondat și

urmează a fi respins.

Din pedeapsă se va deduce

durata arestării preventive și va fi obligat inculpatul la cheltuieli judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul D.S.G. împotriva deciziei penale nr.

875 din 22 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 19 mai 2003 la 19

ianuarie 2005.

Obligă pe recurent să

plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de

400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 ianuarie 2005.