ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4270/2004

Asupra recursurilor de față,

Examinând actele dosarului constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 146 din 25

mai 2004, rectificată prin încheierea din 3 iunie 2004, ambele pronunțate în

dosarul nr. 691/2004, Tribunalul Teleorman, în baza art. 211 alin. (1), art.

211 alin. (2) lit. b) și c) și art. 211 alin. (2

1

)

lit.

e), cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat

pe inculpatul D.I. la pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicând prevederile art.

71 și art. 64 C. pen.

A dedus din pedeapsă prevenția

executată de la data de 2 februarie 2004 și a menținut arestarea preventivă a

inculpatului.

S-a mai dispus obligarea

inculpatului la plata sumei de 3.631.975 lei despăgubiri materiale către partea

civilă C.A.S. a municipiului București și la 50 milioane lei, daune morale și

2.700.000 lei despăgubiri materiale către partea civilă C.E.

În considerentele hotărârii,

tribunalul a reținut, în esență, că în noaptea de 28 ianuarie 2004, inculpatul

a urmărit partea vătămată C.E., după ieșirea sa dintr-un bar din comuna

Troianu, i-a aplicat trei lovituri puternice în cap, cu o scândură smulsă

dintr-un gard și i-a sustras suma de 2.300.000 lei.

Leziunile provocate părții vătămate

au necesitat 80-90 zile de îngrijiri medicale și i-au pus în primejdie viața.

Prin decizia penală nr. 506 A din 1

iulie 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis apelul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, a desființat în parte sentința

atacată și a majorat de la 3 ani la 5 ani închisoare pedeapsa aplicată

inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211

alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. c) C. pen., cu

aplicarea art. 74 și art. 76 din același cod.

Prin aceeași decizie a fost respins,

ca nefondat, apelul declarat de inculpat.

Împotriva acestei decizii, Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul D.I. au declarat recurs,

invocând cazul prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.,

Parchetul solicitând majorarea pedepsei, iar inculpatul, reducerea pedepsei

aplicate.

Înalta Curte constată că ambele

recursuri sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 72 C. pen., la

stabilirea și aplicarea pedepselor, se ține seama de dispozițiile Părții

generale a codului, de limitele fixate în partea specială, de gradul de pericol

social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care

atenuează sau agravează răspunderea penală.

Înalta Curte constată că instanța de

apel a avut în vedere toate criteriile menționate în art. 72 C. pen.,

respectiv, atât gravitatea faptei de tâlhărie săvârșite de inculpat, cât și

persoana infractorului aflat la prima încălcare a legii penale, aplicând o

pedeapsă corespunzătoare, corect individualizată.

Considerând că nu se impune nici

majorarea pedepsei, solicitată în recursul parchetului, și nici reducerea

pedepsei solicitată în recursul inculpatului, Înalta Curte va respinge, ca

nefondate, ambele recursuri.

Conform art. 88 C. pen., se va scade

din pedeapsă durata arestării preventive, începând de la data de 2 februarie

2004 la zi.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care suma de 400.000 lei, reprezentând

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul D.I.

împotriva deciziei penale nr. 506 din 1 iulie 2004 a Curții de Apel București,

secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsă, timpul arestării

preventive a inculpatului de la 2 februarie 2004, la 25 august 2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

25 august 2004.