ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4270/2004

Asupra recursurilor de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 146 din 25 mai 2004, rectificată prin încheierea din 3 iunie 2004, ambele pronunțate în dosarul nr. 691/2004, Tribunalul Teleorman, în baza art. 211 alin. (1), art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și art. 211 alin. (2 1 ) lit. e), cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul D.I. la pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicând prevederile art. 71 și art. 64 C. pen. A dedus din pedeapsă prevenția executată de la data de 2 februarie 2004 și a menținut arestarea preventivă a inculpatului. S-a mai dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 3.631.975 lei despăgubiri materiale către partea civilă C.A.S.

a municipiului București și la 50 milioane lei, daune morale și 2.700.000 lei despăgubiri materiale către partea civilă C.E. În considerentele hotărârii, tribunalul a reținut, în esență, că în noaptea de 28 ianuarie 2004, inculpatul a urmărit partea vătămată C.E., după ieșirea sa dintr-un bar din comuna Troianu, i-a aplicat trei lovituri puternice în cap, cu o scândură smulsă dintr-un gard și i-a sustras suma de 2.300.000 lei. Leziunile provocate părții vătămate au necesitat 80-90 zile de îngrijiri medicale și i-au pus în primejdie viața.

Prin decizia penală nr. 506 A din 1 iulie 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, a desființat în parte sentința atacată și a majorat de la 3 ani la 5 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 din același cod. Prin aceeași decizie a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat. Împotriva acestei decizii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul D.I. au declarat recurs, invocând cazul prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., Parchetul solicitând majorarea pedepsei, iar inculpatul, reducerea pedepsei aplicate.

Înalta Curte constată că ambele recursuri sunt nefondate, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor, se ține seama de dispozițiile Părții generale a codului, de limitele fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Înalta Curte constată că instanța de apel a avut în vedere toate criteriile menționate în art. 72 C. pen., respectiv, atât gravitatea faptei de tâlhărie săvârșite de inculpat, cât și persoana infractorului aflat la prima încălcare a legii penale, aplicând o pedeapsă corespunzătoare, corect individualizată.

Considerând că nu se impune nici majorarea pedepsei, solicitată în recursul parchetului, și nici reducerea pedepsei solicitată în recursul inculpatului, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, ambele recursuri. Conform art. 88 C. pen., se va scade din pedeapsă durata arestării preventive, începând de la data de 2 februarie 2004 la zi. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul D.I. împotriva deciziei penale nr. 506 din 1 iulie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 2 februarie 2004, la 25 august 2004. Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 25 august 2004.