ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 390/2005

Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1291 din 14 octombrie 2004, pronunțată de Tribunalul București s-a dispus condamnarea inculpatului V.G. la o pedeapsă de 8 ani închisoare și 3 interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea unei tentative la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 – art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. Au fost aplicate dispozițiile art. 71 – art. 64 C. pen. În temeiul art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 804/2002 a Tribunalului București, pedeapsă ce a fost adăugată la cea de 8 ani închisoare, în total stabilindu-se ca inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a dedus din durata pedepsei reținerea și arestarea preventivă de la 6 mai 2004 la zi. În baza art. 113 C. pen., inculpatul a fost obligat la tratament medical până la însănătoșire. În temeiul art. 14 și art. 346 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata sumei de 50 milioane lei daune morale către partea civilă R.A.N. și la 39.984.320 lei despăgubiri civile către C.A.S. a municipiului București. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că între inculpat și partea vătămată a avut loc un conflict spontan, în noaptea de 22 februarie 2004, în incinta spațiului tehnic al stației de metrou Piața Sudului, loc în care aceștia, împreună cu alte persoane, își petreceau mare parte a timpului.

Invocând refuzul părții vătămate de a-i remite banii rezultați din vânzarea unor ziare, inculpatul i-a aplicat acesteia o lovitură puternică cu pumnul în față, proiectând-o cu capul într-o țeavă metalică, apoi a continuat să o lovească cu pumnii în cap, piept și stomac, izbind-o de toate obiectele metalice aflate în încăpere (țevi, panou electric). În momentul în care R.A. a căzut, inculpatul a continuat să-l lovească cu putere, cu picioarele în cap, gât și stomac, până când acesta și-a pierdut cunoștința, iar martorii aflați la fața locului i-au strigat că l-a omorât. Victima a fost transportată la spital, unde i s-au acordat îngrijiri medicale, salvându-i-se viața. Raportul de expertiză medico-legală, efectuat în cauză, a stabilit că multiplele leziuni grave, suferite de victimă, au fost produse cu corpuri dure și au pus în primejdie viața acesteia.

Concluziile și constatările medico-legale au fost coroborate cu cele constatate prin procesul verbal de cercetare la fața locului și cu declarațiile părții vătămate și ale martorilor oculari. Apelul declarat de inculpat împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia penală nr. 880/ A din 23 noiembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală. Inculpatul a formulat în termen, recurs, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., invederând că alături de el, victima a fost lovită și de unul din martori, astfel că vinovăția sa este redusă, cerând diminuarea pedepsei, prin recunoașterea circumstanțelor personale legate de starea sănătății. Recursul este nefondat.

În raport de gravitatea infracțiunii, de modalitatea săvârșirii acesteia, care reliefează periculozitatea sporită a inculpatului (fost boxer și culturist), de consecințele loviturilor aplicate victimei, care a suferit infirmități fizice și psihice, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului corespunde tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. Deși inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, el a încercat să-și atenueze răspunderea, invocând faptul că victima a mai fost lovită și de altă persoană și că se afla sub influența drogurilor, pe care le consuma. Toți martorii audiați au declarat însă că inculpatul este cel care i-a aplicat victimei lovituri puternice cu pumnii și picioarele, proiectând-o în țevile metalice din incinta spațiului tehnic al stației de metrou, iar după căderea victimei a continuat s-o lovească cu putere, repetat, chiar și după ce aceasta și-a pierdut cunoștința.

Aceiași martori au menționat că într-adevăr, victima a mai fost lovită și de numitul I.A., dar acesta a fost determinat și instigat atât de inculpat, acționând sub imperiul fricii și amenințării inculpatului. Pe de altă parte, consumul drogurilor, invocat de inculpat, nu este o cauză de atenuare a răspunderii penale, ci dimpotrivă, constituie o circumstanță agravantă, cu atât mai mult, cu cât din fișa de antecedente penale, rezultă că inculpatul a fost condamnat anterior la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru deținere ilegală de droguri, în vederea consumului propriu, beneficiind de suspendarea executării acesteia. Săvârșind infracțiunea dedusă judecății în cauza de față, în cadrul termenului de încercare, în baza art. 83 C. pen., instanța de apel a dispus corect revocarea suspendării și adăugarea pedepsei anterioare la pedeapsa aplicată în cauză.

Pentru toate aceste considerente, Curtea urmează ca, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul inculpatului, menținând ca legale și temeinice hotărârile atacate. Conform art. 88 C. pen., din durata pedepsei se va deduce reținerea și arestarea preventivă de la 6 mai 2004 la 19 ianuarie 2005. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.G. împotriva deciziei penale nr. 880/ A din 23 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 6 mai 2004 la 19 ianuarie 2005. Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 ianuarie 2005.