ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2847/2005

Asupra recursului de față: Din actele dosarului, constată următoarele: Tribunalul București, secția I penală, prin sentința nr. 1057 din 27 august 2004, condamnă pe inculpatul F.G.D. la: a) 11 ani de închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) și i) C. pen.; b) un an de închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1), cele două pedepse au fost contopite în cea mai grea, de 11 ani de închisoare și 4 ani interzicerea unor drepturi.

Conform art. 7 din Legea nr. 543/2002, instanța revocă grațierea, condiționată, a pedepsei amenzii penale, de 500.000 lei, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1577 din 7 iunie 2002 a Judecătoriei sectorului 5 București, urmând ca el să execute această pedeapsă alături de aceea de 11 ani de închisoare. Inculpatului i se pun în vedere dispozițiile art. 63 1 C. pen. Din durata pedepsei aplicate inculpatului, i se deduce detenția preventivă, de la 23 decembrie 2003 până la zi. El este menținut în stare de arest. În baza art. 106 din O.U.G. nr. 150/2002, inculpatul este obligat să plătească C.A.S. a municipiului București suma de 6.642.014 lei, despăgubiri civile. De asemenea, inculpatul este obligat la 7.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța reține, în esență, că, la data de 17 februarie 2003, inculpatul are o altercație cu soția sa, D.F. (31 ani), pe care o înjunghie, punându-i viața în primejdie, apoi fuge de la locul faptei, conducând fără permis, un autoturism, pe drumurile publice. Parchetul de pe lângă aceeași instanță și inculpatul declară apel. Parchetul susține că trebuia revocată și grațierea amenzii de 450.000 lei, aplicată prin sentința penală nr. 1577 din 7 iunie 2002 a Judecătoriei sectorului 5 București. La rândul său, inculpatul critică sentința, cerând, în principal, schimbarea încadrării juridice, din tentativă de omor în infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 C. pen., deoarece nu a lovit victima cu cuțitul, ci a împins-o, iar ea a căzut, lovindu-se de un calorifer, și, în subsidiar, reducerea pedepsei.

Curtea de Apel București, secția II–a penală, prin decizia nr. 925/ A din 7 decembrie 2004, admite apelul parchetului și desființează în parte sentința, în sensul că revocă și grațierea amenzii de 450.000 lei, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1577/2001 a Judecătoriei sectorului 5 București, amendă pe care o contopește cu aceea de 500.000 lei, aplicată prin aceeași sentință. Celelalte dispoziții ale sentinței sunt menținute. Prin aceeași decizie, instanța respinge, ca nefondat, apelul inculpatului, pe care îl obligă la 1.000.000 lei cheltuieli judiciare statului. Instanța de apel deduce detenția preventivă a inculpatului, de la 23 decembrie 2003, până la zi și îl menține în stare de arest.

Prin recursul de față, inculpatul critică decizia, motivând că i s-a aplicat o pedeapsă excesiv de severă. Critica este întemeiată. Există, în adevăr, temeiuri ca să fie redusă pedeapsa privativă de libertate aplicată inculpatului pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat. Astfel, actele dosarului atestă, fără dubiu, că după ce a agresat victima, inculpatul a transportat-o, imediat, la spital, unde a primit îngrijiri medicale, până la însănătoșire. După externare, impresionată de promptitudinea cu care inculpatul a dus-o la spital, partea vătămată a ales să rămână, în continuare, sub același acoperiș cu făptuitorul și cu mama acestuia, grav bolnavă psihic și pe care o îngrijește tot inculpatul.

Inculpatul nu a mai fost condamnat. El recunoaște și regretă ceea ce a făcut. Așa fiind, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., recursul inculpatului va fi admis, iar pedeapsa privativă de libertate, aplicată pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, va fi redusă, conform dispozitivului acestei decizii de casare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul F.G.D. împotriva deciziei penale nr. 925/ A din 7 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Casează decizia atacată și sentința penală nr. 1057 din 27 august 2004 a Tribunalului București, secția I penală, numai cu privire la individualizarea pedepsei și deducerea duratei arestului preventiv. Înlătură aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. Descontopește pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare, aplicată inculpatului în pedepsele componente de 11 ani închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) și i) C. pen. și un an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 78 alin. (1) din O.U.G.

nr. 195/2002. Reduce de la 11 ani închisoare la 9 ani închisoare, pedeapsa aplicată inculpatului, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) și i) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul F.G.D. să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. Menține revocarea grațierii condiționate a pedepsei amenzii penale de 500.000 lei aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 1577 din 7 iunie 2001 a Judecătoriei sectorului 5 București, urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă alături de pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată în cauză.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive de la data efectivă a încarcerării până la data de 6 mai 2005. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 6 mai 2005.