ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3866/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La 5 august 2003 reclamanta Asociația

proprietarilor de apartamente condominiul “Violeta” a chemat în judecată pe

pârâtul G.A., pentru a fi obligat la plata sumei de 13.110.872 lei, cheltuieli

de întreținere restante la data de 1 august 2003.

În motivarea acțiunii reclamanta a

arătat, că asociația de proprietari, în care este înscris și pârâtul, în

calitate de proprietar al apartamentului nr. 13, a încheiat cu S.C. U. Roșiorii

de Vede S.A. contractul nr. 89/1999 pentru furnizarea apei potabile, captare și

epurare a apei uzate, furnizarea energiei termice, colectarea și transportul

reziduurilor menajere, beneficiarii serviciilor prestate, respectiv,

proprietarii apartamentelor având obligația de a achita contravaloarea

facturilor, în termen de 30 zile de la data emiterii acestora. Că pârâtul nu

și-a îndeplinit această obligație având, la 1 august 2003 o datorie de

13.110.872 lei.

În drept reclamanta a invocat

prevederile art. 1092 C. civ. și art. 31 alin. (3) din Regulamentul-cadru al

asociației.

Investită cu soluționarea cauzei,

Judecătoria Roșiorii de Vede a admis acțiunea și l-a obligat pe pârât să

plătească 13.110.872 lei cheltuieli de întreținere restante la 1 august 2003,

prin sentința civilă nr. 1872 din 28 august 2003.

În termen legal, pârâtul a declarat

recurs împotriva menționatei sentințe.

Recursul a fost examinat în camera

de consiliu din data de 31 octombrie 2003, în vederea admisibilității în

principiu, în temeiul art. 302

1

C. proc. civ. astfel cum a fost

modificat și completat prin O.U.G. nr. 58/2003.

Fără a invoca vreunul din motivele

de casare prevăzute în art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ., recurentul a solicitat

anularea sentinței ca fiind nelegală și netemeinică, întrucât a fost dată, pe

baza unei cereri superficial susținute pe probe nerelevante, că reclamantul nu

a justificat detaliat sumele datorate, pe compartimente de beneficiu, ci prin

globalizarea întregii datorii.

Criticile aduse hotărârii recurate,

s-ar putea încadra în pct. 11 al art. 304 C. proc. civ. (când hotărârea se

întemeiază pe o greșeală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a

probelor administrate) text abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000 publicată în M.O.

nr. 479 din 2 octombrie 2000.

Actele noi prezentate de recurent,

atestă achiziționarea de către acesta a unei microcentrale de la S.C. D. SRL și

nu debranșarea de la rețeaua termică și instalarea, care, nu se puteau face

fără acordurile și aprobările impuse de dispozițiile normative.

Examinând sentința pronunțată de

judecătorie în raport de probele aflate la dosar și prevederile legale

aplicabile în speță, nu se reține vreun motiv de ordine publică, ce ar putea fi

invocat din oficiu în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

În consecință, recursul declarat de

reclamant împotriva sentinței civile nr. 1872 din 28 august 2003 a Judecătoriei

Roșiorii de Vede, care, este legală și temeinică, urmează să fie respins ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat recursul declarat de

pârâtul G.A. împotriva sentinței civile nr. 1872 din 28 august 2003 a

Judecătoriei Roșiorii de Vede.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 mai 2004.