ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6089/2004

Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 572 din 14 noiembrie 2003 a Tribunalului Galați, au fost condamnați inculpații: - CHIRICUȚĂ VIRGIL, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante, prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen., raportat la art. 14 din Decretul nr. 466/1979, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 3 ani și 7 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 292/2000 a Judecătoriei Galați, restul rămas neexecutat de 952 zile închisoare fiind contopit cu pedeapsa stabilită în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 7 luni închisoare, sporită la 4 ani și 2 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani. - A.I., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante, prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen., raportat la art. 14 din Decretul nr. 466/1979, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 3 ani și 7 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru pedeapsa de 3 ani și 5 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1492/2001 a Judecătoriei Galați, restul rămas neexecutat de 420 zile închisoare fiind contopit cu pedeapsa stabilită în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 7 luni închisoare, sporită de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepselor aplicate inculpaților timpul reținerii de 24 ore din 11 octombrie 2002. În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpați a cantității de 536 gr.

mercur alb aflat în custodia I.P.J. Galați (câte 268 gr. de la fiecare inculpat). În baza art. 189 și art. 191 C. proc. pen., fiecare inculpat a fost obligat la plata a câte 2.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 700.000 lei reprezintă onorariile apărătorilor din oficiu avansate din fondurile Ministerului Justiției. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele: În ziua de 11 octombrie 2002, inculpații C.V. și A.I. au fost depistați de organele de poliție având asupra lor cantitatea de 536 gr. mercur alb pe care intenționau să îl comercializeze. Situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces – verbal de percheziție, raport de constatare tehnico – științifică, declarațiile martorilor S.A., G.L., declarațiile inculpaților.

Inculpatul C.V. a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că avea cunoștință despre conținutul recipientului, interzis la deținere. Inculpatul A.I. a declarat că nu cunoștea conținutul sticlelor cu lichid. Curtea de Apel Galați, prin decizia penală nr. 214 din 15 aprilie 2004, a respins, ca nefondate, apelurile inculpaților, dispunând obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 1.500.000 lei din care câte 400.000 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu. Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații A.I. și C.V. Inculpatul A.I. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și achitarea în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc.

pen., întrucât nu a avut cunoștință despre conținutul recipientului. În subsidiar, a solicitat trimiterea spre rejudecare a cauzei instanței de fond, deoarece inculpatul nu a putut să-și formuleze apărările. Într-un alt subsidiar, s-a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii cuantumului acesteia. Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 18, 6, 14 C. proc. pen. Inculpatul C.V. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și reducerea cuantumului pedepsei aplicate. Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. Examinând recursurile, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea nu sunt fondate.

Din analiza materialului probator administrat în cauză, Curtea constată că instanțele de judecată au stabilit vinovăția inculpaților pe baza unei juste interpretări a dovezilor existente privind săvârșirea de către aceștia a faptelor reținute în sarcina lor. Inculpații au deținut fără drept mercur alb, intenționând comercializarea acestuia. Ei au cunoscut natura bunului deținut, acest fapt reieșind inclusiv din împrejurarea că sticluțele purtau inscripția „mercur – uz stomatologic”. Apărarea inculpatului A.I., în sensul că a crezut că e vorba de vopsea nu e credibilă, pentru că inculpații nu ar fi intenționat să comercializeze împreună 536 grame de vopsea, repartizate în trei sticluțe, densitatea și greutatea specifică mercurului trădând natura reală a lichidului.

Inculpatului A.I. i s-a asigurat apărarea pe tot parcursul procesului penal prin desemnarea apărătorilor din oficiu, astfel că, deși acesta nu s-a prezentat în fața instanței, dreptul său la apărare a fost realizat, potrivit dispozițiile art. 6 și art. 171 C. proc. pen. Nici critica formulată de cei doi recurenți inculpați privind modul de individualizare a pedepselor aplicate nu este întemeiată. Inculpații au statut de recidiviști, A.I. a avut o atitudine procesuală nesinceră, împrejurări care nu justifică reducerea cuantumului pedepselor aplicate, acestea fiind orientate oricum spre minimul special prevăzut de lege și proporționalizate în conformitate cu scopul preventiv – educativ al sancțiunii penale cerut de articolul 52 C. pen.

Pentru aceste considerente și constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să respingă, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați, în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. În baza art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul pentru apărarea din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.I. și C.V. împotriva deciziei penale nr. 214 din 15 aprilie 2004 a Curții de Apel Galați. Obligă pe recurenți să plătească statului câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 noiembrie 2004.