ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6089/2004

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 572 din 14

noiembrie 2003 a Tribunalului Galați, au fost condamnați inculpații:

- CHIRICUȚĂ VIRGIL, pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante, prevăzută de art. 312 alin.

(1) C. pen., raportat la art. 14 din Decretul nr. 466/1979, cu aplicarea art.

37 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 3 ani și 7 luni închisoare și interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 61 C. pen., s-a revocat

beneficiul liberării condiționate pentru pedeapsa de 7 ani și 6 luni

închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 292/2000 a Judecătoriei Galați,

restul rămas neexecutat de 952 zile închisoare fiind contopit cu pedeapsa

stabilită în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea

de 3 ani și 7 luni închisoare, sporită la 4 ani și 2 luni închisoare și

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o

perioadă de 3 ani.

- A.I., pentru săvârșirea

infracțiunii de trafic de stupefiante, prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen.,

raportat la art. 14 din Decretul nr. 466/1979, cu aplicarea art. 37 lit. a) C.

pen., la pedeapsa de 3 ani și 7 luni închisoare și interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 61 C. pen., s-a revocat

beneficiul liberării condiționate pentru pedeapsa de 3 ani și 5 luni

închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1492/2001 a Judecătoriei Galați,

restul rămas neexecutat de 420 zile închisoare fiind contopit cu pedeapsa

stabilită în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea

de 3 ani și 7 luni închisoare, sporită de 4 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

din durata pedepselor aplicate inculpaților timpul reținerii de 24 ore din 11

octombrie 2002.

În baza art. 118 lit. e) C. pen.,

s-a dispus confiscarea de la inculpați a cantității de 536 gr. mercur alb aflat

în custodia I.P.J. Galați (câte 268 gr. de la fiecare inculpat).

În baza art. 189 și art. 191 C.

proc. pen., fiecare inculpat a fost obligat la plata a câte 2.400.000 lei

cheltuieli judiciare către stat, din care câte 700.000 lei reprezintă

onorariile apărătorilor din oficiu avansate din fondurile Ministerului

Justiției.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În ziua de 11 octombrie 2002,

inculpații C.V. și A.I. au fost depistați de organele de poliție având asupra

lor cantitatea de 536 gr. mercur alb pe care intenționau să îl comercializeze.

Situația de fapt și vinovăția

inculpaților au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în

cauză: proces – verbal de percheziție, raport de constatare tehnico – științifică,

declarațiile martorilor S.A., G.L., declarațiile inculpaților.

Inculpatul C.V. a recunoscut

săvârșirea faptei, declarând că avea cunoștință despre conținutul

recipientului, interzis la deținere.

Inculpatul A.I. a declarat că nu

cunoștea conținutul sticlelor cu lichid.

Curtea de Apel Galați, prin decizia

penală nr. 214 din 15 aprilie 2004, a respins, ca nefondate, apelurile

inculpaților, dispunând obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare

către stat în sumă de câte 1.500.000 lei din care câte 400.000 lei reprezintă

onorariul apărătorului din oficiu.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs inculpații A.I. și C.V.

Inculpatul A.I. a solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și achitarea în temeiul

dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C.

proc. pen., întrucât nu a avut cunoștință despre conținutul recipientului.

În subsidiar, a solicitat trimiterea spre rejudecare

a cauzei instanței de fond, deoarece inculpatul nu a putut să-și formuleze

apărările.

Într-un alt subsidiar, s-a solicitat

reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii cuantumului acesteia.

Temeiul juridic al recursului îl

constituie dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 18, 6, 14 C. proc.

pen.

Inculpatul C.V. a solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și reducerea cuantumului

pedepsei aplicate.

Temeiul juridic al recursului îl

constituie dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Examinând recursurile, Înalta Curte

de Casație și Justiție constată că acestea nu sunt fondate.

Din analiza materialului probator

administrat în cauză, Curtea constată că instanțele de judecată au stabilit

vinovăția inculpaților pe baza unei juste interpretări a dovezilor existente

privind săvârșirea de către aceștia a faptelor reținute în sarcina lor.

Inculpații au deținut fără drept

mercur alb, intenționând comercializarea acestuia.

Ei au cunoscut natura bunului

deținut, acest fapt reieșind inclusiv din împrejurarea că sticluțele purtau

inscripția „mercur – uz stomatologic”.

Apărarea inculpatului A.I., în

sensul că a crezut că e vorba de vopsea nu e credibilă, pentru că inculpații nu

ar fi intenționat să comercializeze împreună 536 grame de vopsea, repartizate

în trei sticluțe, densitatea și greutatea specifică mercurului trădând natura

reală a lichidului.

Inculpatului A.I. i s-a asigurat

apărarea pe tot parcursul procesului penal prin desemnarea apărătorilor din

oficiu, astfel că, deși acesta nu s-a prezentat în fața instanței, dreptul său

la apărare a fost realizat, potrivit dispozițiile art. 6 și art. 171 C. proc.

pen.

Nici critica formulată de cei doi

recurenți inculpați privind modul de individualizare a pedepselor aplicate nu

este întemeiată.

Inculpații au statut de recidiviști,

A.I. a avut o atitudine procesuală nesinceră, împrejurări care nu justifică

reducerea cuantumului pedepselor aplicate, acestea fiind orientate oricum spre

minimul special prevăzut de lege și proporționalizate în conformitate cu scopul

preventiv – educativ al sancțiunii penale cerut de articolul 52 C. pen.

Pentru aceste considerente și

constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să

respingă, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați, în conformitate cu

dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art. 192 alin. (2) și art.

189 C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare

către stat, onorariul pentru apărarea din oficiu fiind avansat din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații A.I. și C.V. împotriva deciziei penale nr. 214 din 15

aprilie 2004 a Curții de Apel Galați.

Obligă pe recurenți să plătească

statului câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 400.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

17 noiembrie 2004.