ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3473/2003

Asupra recursului de față; Din actele dosarului, constată următoarele: Parchetul Național Anticorupție l-a arestat pe inculpatul S.V.E., pentru infracțiunea de luare de mită și complicitate la infracțiunea de furt calificat de produse petroliere din conductele P. Prin încheierea din 17 iulie 2003, Tribunalul Militar Teritorial București a prelungit, cu 30 de zile, arestarea preventivă a inculpatului, măsură confirmată de Curtea Militară de Apel, prin decizia nr. 149 din 21 iulie 2003. Parchetul Național Anticorupție, prin rechizitoriul din 12 august 2003, l-a trimis în judecată pe inculpatul S.V.E., pentru infracțiunea de luare de mită și complicitate la infracțiunea de furt calificat de produse petroliere.

Curtea Militară de Apel, prin încheierea din 13 august 2003 (dosar nr. 5/2003) a constatat regularitatea măsurii arestării preventive a inculpatului, măsură prelungită, legal, până la 27 august 2003. Aceeași instanță militară de apel, prin încheierea din 18 august 2003 (dosar nr. 6/2003), cu majoritate de voturi, a constatat neregularitatea prelungirii arestării preventive a inculpatului S.V.E., în sensul că încheierea din 17 iulie 2003 a Tribunalului Militar Teritorial București, este lovită de nulitate absolută, prevăzută de art. 197 alin. (2) C. proc. pen. În aceste sens, Curtea Militară de Apel motivează că, potrivit art. 35 pct. 2 C. proc. pen., competentă să se pronunțe în cauză era Curtea Militară de Apel, în cauză fiind implicat și subcomisarul Ș.G.

Ca atare, conchide Curtea Militară de Apel, măsura arestării inculpatului S.V.E. a încetat de drept, la data de 20 iulie 2003. Parchetul Național Anticorupție a declarat recurs, motivând că hotărârea Curții Militare de Apel este nelegală și netemeinică. Critica este întemeiată. În adevăr, la data de 17 iulie 2003, Tribunalul Militar Teritorial București, învestit cu soluționarea cererii de prelungire a arestării preventive a unui număr de 17 inculpați, printre care se afla și S.V.E., a prelungit arestarea lor de la 20 iulie până la 18 august 2003, măsură rămasă definitivă, prin decizia nr. 149 din 21 iulie 2003 a Curții Militare de Apel, care a respins recursurile inculpaților.

La data de 18 iulie 2003, Tribunalul Militar Teritorial București, sesizat, de procuror, cu propunerea luării măsurii arestării preventive a altor inculpați, printre care se afla și Ș.G., subcomisar, a constatat că, în raport de calitatea acestuia, competentă a judeca cererea este Curtea Militară de Apel, în favoarea căreia și-a declinat competența. La aceeași dată, Curtea Militară de Apel a prelungit arestarea preventivă, de la 19 iulie până la 14 august 2003, hotărâre rămasă definitivă prin decizia nr. 111 din 25 iulie 2003 a Curții Supreme de Justiție (completul de 9 judecători). Este, deci, evident că, la data de 17 iunie 2003, când a fost prelungită arestarea inculpatului S.V.E., competent era Tribunalul Militar Teritorial București, având în vedere actele dosarului și calitatea inculpaților (agenți de poliție, jandarmi).

La data de 17 iulie 2003, când a fost prelungită arestarea preventivă a inculpatului S.V.E., Tribunalul Militar Teritorial București nu era sesizat în legătură cu implicarea, în cauză, și a inculpatului Ș.G., subcomisar, calitate care atrăgea competența materială a Curții Militare de Apel. La 17 iulie 2003, când a fost sesizat cu cererea de arestare preventivă a subcomisarului Ș.G., Tribunalul Militar Teritorial București și-a declinat competența în favoarea Curții Militare de Apel, cum s-a mai arătat în considerentele acestei decizii. Inculpatul S.V.E. face parte dintr-un alt lot de făptuitori decât inculpatul Ș.G. și numai ulterior cele două loturi de inculpați au formulat, prin conexare, o singură cauză.

Așa fiind, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., recursul parchetului va fi admis, conform dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul Național Anticorupție, împotriva încheierii din 18 august 2003 pronunțată de Curtea Militară de Apel în dosarul nr. 6/2003. Casează încheierea atacată. Constată regularitatea luării măsurii arestării preventive față de inculpatul S.V.E. și prelungește arestarea preventivă a acestuia cu 30 zile, începând de la data de 19 august 2003. Pronunțată în ședință publică, azi 18 august 2003.