ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2768/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 1753 din 9 decembrie 2002, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a respins acțiunea în anularea sentinței arbitrale nr. 360 din 28 iunie 2002, pronunțată de C.A.I.C. de pe lângă C.C.I.R. în dosarul 338/2002, promovată de pârâta arbitrală SC S.U. SA Sfântu-Gheorghe, în contradictoriu cu reclamanta arbitrală SC R.R.A. SA București, respingând și excepția tardivității acțiunii în anulare invocată de această parte. În motivarea deciziei se arată că, între data comunicării sentinței arbitrale, respectiv, 21 februarie 2002, și data înregistrării acțiunii la instanța competentă, 13 septembrie 2002, nu s-au scurs cele 30 zile prevăzute de art. 365 alin. (2) C. proc.

civ., acțiunea fiind, deci, promovată în termen. Întrucât contestatoarea nu a indicat în acțiune care din motivele prevăzute de art. 364 C. proc. civ. ar atrage desființarea sentinței și pentru ce anume, s-a apreciat a nu fi admisibilă în principiu. Cum nici dreptul la apărare al contestatoarei nu s-a dovedit a fi încălcat, iar celelalte susțineri vizau apărări de fond, acțiunea în anulare a fost respinsă. Împotriva deciziei, pârâta arbitrală SC S.U. SA a declarat recurs pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei la Tribunalul Covasna, instanță competentă material. Criticând decizia, recurenta învederează: - judecarea pricinii de către tribunalul arbitral cu încălcarea competenței materiale, hotărârea astfel pronunțată fiind nulă de drept, conform art. 364 lit. b) C. proc.

civ. - nepronunțarea asupra unei dovezi administrate, hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii: adresă prin care se solicită transferul SC R.R.A. SA prin decizia nr. 5254 din 8 noiembrie 1999, împuternicirea dată, în acest sens, d-lui P.O., nesemnarea ca beneficiară a actului adițional la contractul nr. 1912 din 30 iunie 1998, emis de SC R.R.A. SA la 1 noiembrie 1999. Intimata SC R.R.A. SA a depus întâmpinare, prin care solicita respingerea recursului, recurenta nefăcând dovada motivelor invocate: art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., iar motivele care vizează fondul cauzei nu pot fi analizate. Recursul nu este fondat. Potrivit art. 364 lit. b) C. proc. civ., invocat pentru prima dată în recurs, hotărârea arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune în anulare, dacă tribunalul arbitral a soluționat litigiul fără să existe o convenție arbitrală sau în temeiul unei convenții nule sau inoperante.

În cauza de față, contractul încheiat de părți, nr. 1912 din 30 iunie 1998, conține, în art. 13, o clauză compromisorie prin care părțile convin ca eventualele litigii să fie soluționate pe cale arbitrală. Contractul a fost încheiat pe o perioadă de un an, 30 iunie 1998 – 30 iunie 1999, și cum nu s-a făcut dovada unei notificări cu cel puțin 60 zile înainte de expirarea perioadei, aceasta fiind înregistrată la emitentă la data de 8 noiembrie 1999, potrivit art. 9, contractul s-a reînnoit tacit, așa încât, la data emiterii facturilor: respectiv anul 1999 și 2000, aceasta era în vigoare, nefiind nici modificat, conform art. 10, întrucât recurenta nu a semnat actul adițional. Prin urmare, critica întemeiată pe art. 364 lit. b) C. proc.

civ., nefiind susținută probator, iar critica care vizează fondul pricinii neputând fi analizată în faza admisibilității în principiu a acțiunii în anulare, Curtea va respinge recursul, ca nefondat, menținând ca legală și temeinică decizia atacată sub toate aspectele. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta, SC S.U. SA Sfântu-Gheorghe, împotriva deciziei nr. 1753 din 9 decembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 27 mai 2003.