ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2247/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința arbitrală nr. 342 din 4

iulie 2002 pronunțată de Curtea de Arbitraj de pe lângă A.N.C.M.-U.C.E.C.O.M.

s-a admis cererea reclamantei S.O.M. și a obligat pârâta C.M.A.P. să predea și

să lasă în deplină proprietate, posesie și folosință imobilele mijloace fixe ce

fac obiectul sentințelor Curții de Arbitraj de pe lângă A.N.C.O.M- U.C.E.C.O.M.

și a sentinței civile nr. 10030 din 6 decembrie 2001 a Tribunalului București, secția comercială, să evacueze imobilele la care a fost obligată să le

lase în deplină proprietate și să predea reclamantei și celelalte bunuri

patrimoniale în valoare de 94.961.000 lei.

Împotriva sentinței arbitrale a formulat

acțiune în anulare petenta SC A.P. SA București în contradictoriu cu intimatele

SC M.O. București și A.N.C.O.M-U.C.E.C.O.M., criticând-o pentru netemeinicie și

nelegalitate deoarece se bazează pe o convenție arbitrală lovită de nulitate și

o încheiere lovită de nulitate prin care s-a stabilit că tribunalul arbitral

are competența de soluționare a litigiului învederând totodată că a fost

pronunțată împotriva sa chiar dacă în dosarul arbitral hotărârea a fost dată în

contradictoriu cu cooperativa A. și P., iar nu cu SC A. și P. SA.

Curtea de Apel București, secția a V-a comercială,

prin sentința comercială nr. 174 din 18 septembrie 2007 a admis excepția puterii de lucru judecat și a respins acțiunea în anulare formulată de petenta

SC A. și P. SA, constatând putere de lucru judecat.

Pentru a hotărî astfel instanța de apel a

reținut că petenta SC A. și P. SA a mai formulat o acțiune în anularea

sentinței arbitrale nr. 342 din 4 iulie 2002 pronunțată de Curtea de Arbitraj

Comercial de pe lângă A.N.C.O.M.-U.C.E.C.O.M. în dosarul nr. 276/2002

solicitând respingerii cererii reclamantei intimate S.O. acțiunea fiind soluționată

în mod definitiv prin respingerea acesteia pentru lipsă calitate procesuală

activă a SC A. și P. SA, cum rezultă din decizia comercială nr. 582 din 8 iunie

2004 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, în

dosarul nr. 23/2004, și în mod irevocabil prin respingerea ca nefondat a

recursului declarat de petenta SC A. și P. SA împotriva deciziei comerciale

amintite, cum rezultă din decizia comercială nr. 324 din 25 ianuarie 2005,

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 9152/2004.

Petenta SC A. și P. prin acțiunea în

anulare formulată a urmărit, ca și în precedenta, desființarea sentinței

arbitrale nr. 342/2002 pronunțată de către Curtea de Arbitraj de pe lângă A.N.C.O.M-

U.C.E.C.O.M.. Scopul fiind urmărit de reclamant este același în ambele acțiuni

și chiar dacă în primul litigiu s-au discutat numai pe cale incidentă

drepturile pretinse de către petentă care i-ar justifica și legitima promovare

a acțiunii în anulare, soluția dată de instanță prin care s-a decis că SC A. și

P. nu are calitate procesuală activă pentru a promova respectiva acțiune în

anulare cu putere de lucru judecat într-o nouă acțiune în care se încearcă a se

supune atenției aceleași drepturi în justificarea cererii înregistrate la

instanță și cu același scop de a se desființa sentința arbitrală nr. 342/2002.

Ținând seama că petenta SC A. și P. SA a

înțeles ă nesocotească în mod voit puterea de lucru judecat de care se bucură

hotărârea judecătorească irevocabilă, obligând să ignore la data promovării

prezentei acțiuni în anulare decizia comercială nr. 582/2004 a Curții de Apel

București, secția a V-a comercială, prin care i s-a respins în mod irevocabil

aceeași acțiune în anulare pentru lipsă calitate procesuală activă și văzând și

dispozițiile art. 1201 C. civ. și art. 166 C. proc. civ. Curtea a admis

excepția și a respins acțiunea în anularea sentinței arbitrală, constatând

puterea de lucru judecat.

Împotriva sentinței nr. 174 din 18

septembrie 2007 a Curții de Apel București, au declarat recurs reclamanta SC A.

și P. SA și intervenienta C.G. București întemeiate pe dispozițiile art. 304

1

,

art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel București, ca instanță de fond.

Reclamanta reclamantă a criticat sentința

recurată că a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 85, art. 52 și art. 53

C. proc. civ. în sensul că procedura de citare cu intervenienta C.G. a fost

neîndeplinită, i s-a respins intervenientei dreptul de a formula probe și s-a

încălcat dreptul la apărare prin neacordarea unui nou termen pentru pregătirea

apărării privind excepția puterii de lucru judecat.

Totodată recurenta prin criticile formulate

consideră că admiterea excepției de lucru judecat a fost dată cu încălcarea

dispozițiilor art. 1201 C. civ. și solicită respingerea excepției ca

neîntemeiată.

Recurenta intervenientă C.G. prin

criticile formulate consideră că instanța de apel în mod netemeinic și nelegal

a decis admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție numai în

interesul SC A. și P. SA deși cererea a fost făcută în interes propriu și drept

consecință a considerat în mod netemeinic că există putere de lucru judecat.

Totodată consideră că prima cauză a fost respinsă pe excepția lipsei calității

procesuale active a SC A. și P. și nu s-a intrat în dezbaterea fondului ceea ce

înseamnă că nu poate opera în această situație puterea de lucru judecat, în

același timp consideră că pentru soluționarea cauzei nu era competentă Curtea

de Apel București ci Tribunalul București.

Prin întâmpinarea formulată pârâta SC M.O.

a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea în totalitate a

hotărârii recurate.

Recursurile sunt întemeiate pentru

următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 1201 C. civ.

este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același

obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți.

Din verificarea actelor și lucrărilor

dosarului se constată că nu există identitate de obiect între cererea care a

format obiectul dosarului nr. 23/2004 al Curții de Apel București, secția a V-a

comercială, și dosarul nr. 31867/2/2005 (nr. vechi 5176/2005) al Curții de Apel

București, secția a V-a comercială.

Astfel, prin acțiunea care a format

obiectul dosarului nr. 23/2004 reclamanta SC A. și P. SA București a solicitat

anularea sentinței arbitrale nr. 342/2002 pronunțată de Curtea de Arbitraj de

pe lângă A.N.C.M.-U.C.E.C.O.M. București.

Prin acțiunea ce formează obiectul

prezentului litigiu SC A. și P. SA București a solicitat ca prin hotărârea ce

se va pronunța să se dispună:

- nulitatea convenției arbitrale în baza

căreia s-a soluționat litigiul arbitral în dosarul nr. 276/2002 în care s-a

pronunțat sentința arbitrală nr. 342 din 4 iulie 2002 a Curții de Arbitraj de pe lângă A.N.C.M.-U.C.E.C.O.M. București;

- nulitatea încheierii Tribunalului

Arbitral prin care s-a stabilit că are competența soluționării litigiului

conform art. 343

3

alin. (2) și art. 365 C. proc. civ.;

- nulitatea sentinței arbitrale nr. 342

din 4 iulie 2002;

- suspendarea executării sentinței

arbitrale.

De asemenea, se constată că nu există

nici identitate de părți în cele două litigii, SC G. figurând în calitate de

intervenient numai în dosarul nr. 31867/2/2005.

În lipsa identității de obiect și părți

în cele două litigii, instanța a considerat în mod greșit că în speță sunt

îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1201 C. civ.

Dealtfel, puterea lucrului judecat

presupune că litigiul a fost soluționat pe fond, iar sentința nr. 582 din 8

iunie 2004 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, a soluționat

cauza pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepție ce

nu paralizează posibilitatea legală de formulare a unei noi cereri.

Pentru aceste considerente, urmează să se

admită recursurile reclamantei și intervenientei, să se caseze sentința atacată

și să se trimită cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea în fond a cererii

de chemare în judecată și a cererii de intervenție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

reclamanta SC A. și P. SA București și intervenienta SC C.M.G. prin lichidator D.G.

Casează sentința comercială nr. 174 din

18 septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, și

trimite cauza spre rejudecare în fond a acțiunii în anulare, aceleiași

instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 19

iunie 2008.