ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 458/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea din 22 ianuarie

2003, dată în dosarul nr. 17/R/C/2003 al Curții de Apel Brașov, secția

comercială și de contencios administrativ, a fost respinsă cererea pentru

suspendarea executării hotărârii arbitrale nr. 18, din 7 decembrie 2002,

pronunțată de Tribunalul Arbitral din cadrul Comisiei de Arbitraj Comercial de

pe lângă C.C.I.A. Brașov, cerere formulată de reclamanta, S.C. A.I. S.R.L.

Brașov, în contradictoriu cu S.C.I.C. S.A. Brașov.

Pentru a hotărî astfel instanța, învestită

cu soluționarea cererii, cerere formulată odată cu acțiunea în anularea

hotărârii arbitrale, a apreciat că nu există motive temeinice care să conducă

la necesitatea suspendării executării, iar reclamanta nu a arătat motivele și

riscurile care ar rezulta într-o eventuală executare a hotărârii arbitrale.

Împotriva acestei încheieri,

reclamanta a declarat recurs, solicitând modificarea ei în sensul admiterii

cererii sale.

În dezvoltarea motivelor de recurs,

întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta apreciază

că instanța a manifestat grabă în soluționarea cererii, fixând termen scurt,

atât pentru judecata ei, cât și pentru achitarea cauțiunii, încălcându-se

totodată și dispozițiile art. 129 alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora

judecătorul este în drept să ceară părților să prezinte explicații, oral sau în

scris, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept, explicații, pe

care, de altfel, ea le-a expus, atât prin cererea scrisă, cât și prin

concluziile orale.

De asemenea, încheierea a fost dată

și cu încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., referitoare la

rolul activ al judecătorului în soluționarea unei pricini.

Pe parcursul soluționării

recursului, recurenta a depus, în copie xerox, tranzacția intervenită între ea

și intimată, cu privire la obiectul litigiului arbitral, solicitând pronunțarea

unei hotărâri de expedient în lipsa sa.

Recursul este nefondat pentru

considerentele ce se vor arăta:

Chiar dacă, la dosarul cauzei,

recurenta a depus în copie tranzacția încheiată cu intimata, la 22 septembrie

2003, având în vedere obiectul recursului ce vizează o încheiere de suspendare

a executării și nu fondul litigiului, curtea apreciază că nu o poate consfinți,

ea putând fi avută în vedere de către instanța ce a rămas învestită cu fondul

pricinii, respectiv acțiunea în anularea hotărârii arbitrale.

Analizând criticile aduse încheierii

prin care s-a respins suspendarea executării, curtea le apreciază drept

nefondate, deoarece, așa cum rezultă și din acțiunea în anulare în care s-a

formulat și cererea de suspendare a executării, partea nu și-a motivat în nici

un fel această cerere, după cum corect a reținut și instanța de fond, situație

în care recurenta impută nejustificat încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. (4)

și (5) C. proc. civ.

Nu se poate imputa instanței nici

celeritatea soluționării cererii, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 365 alin.

(3) C. proc. civ., și în această materie sunt aplicabile dispozițiile art. 403 alin.

(3) și (4) C. proc. civ.

În consecință, curtea apreciază că

încheierea, din 22 ianuarie 2003, a Curții de Apel Brașov, este temeinică și

legală, motiv pentru care recursul reclamantei va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamanta, S.C.A.I. S.R.L. Brașov, prin P.L., împotriva încheierii din 22

ianuarie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de

contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi, 5 februarie 2004.