ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3948/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3948/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Prin sentința nr. 3842 din 13 iulie 1999, Tribunalul București a admis în parte acțiunea reclamantului C.A. împotriva pârâtei S.C. T.C.´94 SRL București care a fost obligată la plata sumei de 30.340.000 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții neexecutate sau executate necorespunzător. A mai fost obligată pârâta și la plata sumei de 8.905.516 lei cheltuieli de judecată, precum și la restituirea bunurilor primite în folosință pe durata executării lucrărilor sau contravaloarea în lei a acestora la data executării efective a sentinței dar nu mai puțin de 21.188.000 lei. S-a respins prin aceeași sentință capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata de penalități de întârziere.
Apelul declarat de reclamant împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond, a fost respins, ca nefondat de Curtea de Apel București, secția comercială, prin decizia nr. 2996 din 3 decembrie 1998. Împotriva acestei hotărâri reclamantul a declarat recurs. Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 6124/2001 din 31 octombrie 2001 a admis acest recurs, a modificat hotărârea instanței de apel în sensul că a obligat-o pe pârâtă la 334.403.000 lei prejudiciu actualizat la data de 25 martie 1999 și la 99.929.187 lei penalități de întârziere, cu 13.205.170 lei cheltuieli de judecată și menținerea restului dispozițiilor sentinței. La data de 29 mai 2002, pârâta S.C. T.C. SRL București a formulat cerere de revizuire a hotărârii de mai sus, susținând că: - instanța de recurs s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, motiv pentru care sunt incidente prevederile art. 322 pct. 5 C. proc.
civ. A susținut că nejustificat a fost obligată la plata penalităților de întârziere în condițiile în care prin încheiere interlocutorie instanța de fond a luat act de renunțarea reclamantului la judecata capătului de cerere privind plata penalităților de întârziere; - obligând pârâta la plata penalităților de întârziere, instanța de recurs prin decizia pronunțată a săvârșit o extra petita, motiv pentru care sunt incidente dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ. Cererea de revizuire este nefondată. Potrivit art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri se poate cere „dacă, după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”.
În cauză revizuienta nu a prezentat nici un înscris nou astfel că cerințele impuse de textul de mai sus nu sunt îndeplinite pentru ca revizuirea acestei hotărâri să fie admisibilă. Revizuienta a mai invocat și prevederile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., susținând că hotărârea din recurs a obligat-o la plata de penalități de întârziere, la care de fapt reclamantul renunțase. În textul art. 322 pct. 2 C. proc. civ. este reglementată situația în care se poate cere revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul „dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut s-au nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut”.
Nici cerința acestui text nu este îndeplinită pentru a se admite revizuirea hotărârii de recurs, întrucât instanța de recurs nu numai că nu a acordat mai mult decât s-a cerut, dar, în hotărârea sa a examinat și aspectul referitor la renunțarea la judecată și a apreciat corect că renunțarea la judecată nu s-a făcut în condițiile art. 246 C. proc. civ. și deci capătul de cerere reprezentând penalități de întârziere a rămas valabil solicitat de reclamant. Așa fiind cererea de revizuire va fi respinsă și în temeiul art. 274 C. proc. civ. revizuienta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată ocazionate intimatului cu ocazia judecării acestei cereri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Respinge, ca nefondată cererea de revizuire formulată de S.C. T.C.´94 SRL București, împotriva deciziei nr. 6124 din 31 octombrie 2001 a Curții Supreme de Justiție, secția comercială. Obligă revizuienta să plătească intimatului C.A. 8.925.000 lei cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2003.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.