ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.10.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4678/2003

HOTĂRÂRE
22.10.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4678/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul București, secția a II-a

penală, prin sentința penală nr. 298 din 27 martie 2003, a condamnat pe

inculpații M.P. și T.M. la câte 7 ani de închisoare și 2 ani interzicerea unor

drepturi, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit.

c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen.

Inculpații au fost menținuți în

stare de arest, iar din durata pedepsei li s-a dedus detenția preventivă.

Ei au fost obligați la câte

1.500.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Instanța a reținut, în esență, că în

seara zilei de 19 iunie 2002, împreună, inculpații l-au acostat, în stația de

tramvai nr. 15 din zona Trafic Greu, pe numitul Z.M., de la care, prin

violență, au sustras suma de 552.000 lei.

Inculpații au declarat apel, cerând

reducerea pedepsei.

Curtea de Apel București, secția I

penală, prin decizia nr. 269 din 15 mai 2003, a respins, ca nefondate,

apelurile.

Prin recursurile de față, inculpații

critică decizia, M.P. reiterând cererea din apel, iar T.M. susținând că nu a

luat parte la sustragere.

Critica nu este întemeiată.

Prima instanță a reținut corect

situația de fapt, pe care a calificat-o corespunzător și a dozat just pedepsele

aplicate.

Procesul verbal de constatare a

infracțiunii arată, fără echivoc, că inculpații au fost prinși de poliție,

imediat după comiterea faptei.

Partea vătămată i-a recunoscut, fără

ezitare, pe inculpați ca fiind cei ce i-au sustras, prin violență, banii.

Încă de la primele declarații,

inculpatul M.P. a recunoscut că s-a aflat lângă partea vătămată, pe care „a

atins-o cu umărul”, moment în care victima le-a cerut celor doi făptuitori să-i

restituie banii sustrași.

Banii victimei, exact suma de

552.000 lei, au fost găsiți la inculpatul M.P.

Și inculpatul T.M. a recunoscut că,

împreună cu M.P., a fost lângă victimă.

Din oficiu, nu se constată motive de

casare, care să fie luate în considerare.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., hotărârea atacată va fi menținută, prin

respingerea recursurilor, conform dispozitivului deciziei.

Respinge recursurile declarate de

inculpații M.P. și T.M. împotriva deciziei penale nr. 269 din 15 mai 2003 a

Curții de Apel București, secția I penală, ca nefondate.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, perioada arestării preventive de la 20 iunie 2002 până la 22

octombrie 2003.

Obligă pe recurenți să plătească

statului câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 400.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

22 octombrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-11-12
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5156/2003
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția a II-a penală, prin sentința nr. 154 din 14 februarie 2002, a condamnat pe inculpații: 1. M.C. la 7 ani închisoare, pentru infracț
ÎCCJ 2004-12-13
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6701/2004
Asupra recursurilor de față, Examinând actele dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1175 din 21 septembrie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. p
ÎCCJ 2003-02-26
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 970/2003
. În utlimul cuvânt acordat, inculpatul M.L.I. a regretat comiterea faptei și a fost de acord cu concluziile apărătorului, inculpatul M.M. a susținut că a greșit, cerând clemență, iar inculpatul M.B.E. a susținut că este nevinovat și a fost
ÎCCJ 2003-10-30
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4898/2003
16 iunie 2002, la zi și a dispus prelungirea duratei arestării preventive cu 30 de zile, de la 4 octombrie 2003, la 2 noiembrie 2003. Prin recursurile declarate, inculpații B.F. și B.I. au solicitat reducerea pedepselor aplicate. Din examin
ÎCCJ 2003-02-11
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 657/2003
a constituit parte civilă. Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarea situație de fapt: În seara zilei de 1 martie 2002, în timp ce se afla într-o stație de tramvai situată pe raza sectorului 5 București, P.I. a fost întreba
Sursă