ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4898/2003

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 561 din 11

iunie 2003, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul

B.F. la 8 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211

alin. (2) lit. b) și c) C. pen. și alin. (2

1

) lit. a) C. pen., cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 61 C. pen., s-a revocat

liberarea condiționată pentru restul de 473 zile închisoare, rămas neexecutat

din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1868/2000 a

Judecătoriei sector 5 București și, după contopirea acestui rest cu pedeapsa

aplicată în prezenta cauză, s-a dispus ca inculpatul să execute 8 ani și 6 luni

închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.

Prin aceeași sentință, a fost

condamnată inculpata B.I. la 7 ani și 6 luni închisoare.

A fost menținută starea de arest a

inculpaților și s-a dedus, din pedepsele aplicate, durata arestării preventive,

de la 16 iunie 2002, la zi.

S-a reținut, în esență, că, la 12

iunie 2002, cei doi inculpați, aflându-se într-o zonă izolată, au lovit-o cu

pumnii în zona oculară pe partea vătămată U.G., pentru a-i sustrage portofelul,

în care se aflau acte de identitate.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, prin decizia nr. 545/ A din 18 septembrie 2003, a respins, ca

nefondate, apelurile celor doi inculpați.

Totodată, a dedus, în continuare,

durata arestării preventive a inculpaților, de la 16 iunie 2002, la zi și a

dispus prelungirea duratei arestării preventive cu 30 de zile, de la 4

octombrie 2003, la 2 noiembrie 2003.

Prin recursurile declarate,

inculpații B.F. și B.I. au solicitat reducerea pedepselor aplicate.

Din examinarea lucrărilor dosarului,

rezultă că, în raport de gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptei

săvârșite, reflectat de modul în care inculpații au conceput și realizat

tâlhăria, au hotărât să sustragă portofelul părții vătămate, profitând de

faptul că aceasta era într-o zonă izolată, precum și de datele ce

caracterizează persoana inculpaților (inculpatul B.F. fiind recidivist, cu

condamnări anterioare pentru furt și tâlhărie), instanțele au făcut o justă și

corectă individualizare a pedepselor aplicate, cu respectarea criteriilor

prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se impune reducerea acestora.

Nefiind nici alte temeiuri de casare

care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile

inculpaților să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea lor la cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații B.F. și B.I. împotriva deciziei

penale nr. 545/ A din 18 septembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a

II-a penală.

Deduce din pedepse, timpul arestării

preventive a inculpaților de la 16 iunie 2002 la 30 octombrie 2003.

Obligă pe fiecare recurent inculpat

la plata sumei de câte 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de câte 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

30 octombrie 2003.