ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3521/2003

Asupra conflictului negativ de competență; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1705 din 20 septembrie 2002 a Judecătoriei Constanța, s-a declinat competența pentru soluționarea cererii formulată de condamnatul O.G.V. privind contopirea pedepselor aplicate prin sentințele penale nr. 923/2001 și nr. 2323/2001 pronunțate de Judecătoria Constanța, în favoarea Judecătoriei Brăila. Apelul și recursul declarate de inculpat împotriva acestei hotărâri judecătorești au fost respinse de Tribunalul Constanța și respectiv Curtea de Apel Constanța, ca inadmisibile. Judecătoria Brăila, prin sentința penală nr. 1068 din 6 mai 2003 și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Constanța, căreia a dispus trimiterea dosarului.

Judecătoria Constanța, prin sentința penală nr. 1639 din 9 iulie 2003, a reținut că deși Judecătoria Brăila, în fapt, a constatat existența unui conflict negativ de competență, având obligația de sesiza Curtea Supremă de Justiție, în vederea soluționării incidentului, în mod greșit a trimis dosarul Judecătoriei Constanța, motiv pentru care a înaintat dosarul la Curtea Supremă de Justiție, pentru a se pronunța asupra conflictului negativ de competență. Pentru a pronunța sentința penală nr. 1705 din 20 septembrie 2002, Judecătoria Constanța a reținut că la data formulării cererii de contopire, condamnatul O.G.V. se afla în stare de detenție la Centrul de Reeducare Minori Tichilești și potrivit art. 449 C. proc.

pen., instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei, în cazul în care condamnatul se află în stare de detenție, este instanța corespunzătoare celei de executare, însă în a cărei rază teritorială se află locul de deținere. La rândul său, Judecătoria Brăila, prin sentința penală nr. 1068 din 6 mai 2003 și-a motivat declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Constanța, pe considerentul că la data de 12 septembrie 2002 condamnatul a fost transferat la Penitenciarul Poarta Albă, iar potrivit art. 449 alin. (2) C. proc. pen., instanța competentă să dispună asupra cererii de contopire este instanța corespunzătoare, în a cărei rază teritorială se află locul de deținere. Examinând cererea în raport de actele aflate la dosare, Curtea, constată că Judecătoria Brăila este instanța competentă să se pronunțe asupra cererii formulată de condamnat.

Potrivit art. 449 alin. (2) C. proc. pen., instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri, în cazul când cel condamnat se află în stare de deținere, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere. Când cel condamnat a introdus cererea de contopire a pedepselor pe când se afla într-un loc de detenție, iar apoi, între timp, a fost transferat la un alt penitenciar, competența de a judeca cererea de contopire aparține judecătoriei în a cărei rază se află locul de deținere, în care condamnatul se afla deținut inițial. Împrejurarea că după introducerea cererii petiționarul a fost mutat într-un alt loc de deținere, aflat în raza teritorială a altei instanțe, nu poate duce la concluzia că o altă instanță ar deveni competentă.

A decide altfel (așa cum a procedat Judecătoria Brăila), ar însemna să se provoace declinări de competență succesive, prelungindu-se în mod nejustificat soluționarea unei cereri urgente prin natura sa. În raport de considerentele expuse, în baza art. 43 C. proc. pen., Curtea stabilește competența soluționării cauzei privind pe inculpatul O.G.V. în favoarea Judecătoriei Brăila, instanță căreia i se va trimite dosarul pentru judecarea cererii formulate. Onorariul apărătorului din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E În temeiul art. 43 C. proc. pen., stabilește competența soluționării cauzei, privind pe inculpatul O.G.V. în favoarea Judecătoriei Brăila. Conform art. 43 alin. penultim C. proc. pen., dosarul va fi trimis acelei instanțe, pentru competentă soluționare. Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200.000 lei va fi plătit din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 28 august 2003.