ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3521/2003

Asupra conflictului negativ de

competență;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1705 din 20

septembrie 2002 a Judecătoriei Constanța, s-a declinat competența pentru

soluționarea cererii formulată de condamnatul

O.G.V.

privind contopirea pedepselor aplicate prin sentințele

penale nr. 923/2001 și nr. 2323/2001 pronunțate de Judecătoria Constanța, în

favoarea Judecătoriei Brăila.

Apelul și recursul declarate de

inculpat împotriva acestei hotărâri judecătorești au fost respinse de

Tribunalul Constanța și respectiv Curtea de Apel Constanța, ca inadmisibile.

Judecătoria Brăila, prin sentința

penală nr. 1068 din 6 mai 2003 și-a declinat competența în favoarea

Judecătoriei Constanța, căreia a dispus trimiterea dosarului.

Judecătoria Constanța, prin sentința

penală nr. 1639 din 9 iulie 2003, a reținut că deși Judecătoria Brăila, în

fapt, a constatat existența unui conflict negativ de competență, având

obligația de sesiza Curtea Supremă de Justiție, în vederea soluționării

incidentului, în mod greșit a trimis dosarul Judecătoriei Constanța, motiv

pentru care a înaintat dosarul la Curtea Supremă de Justiție, pentru a se

pronunța asupra conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța sentința penală nr.

1705 din 20 septembrie 2002, Judecătoria Constanța a reținut că la data

formulării cererii de contopire, condamnatul O.G.V. se afla în stare de

detenție la Centrul de Reeducare Minori Tichilești și potrivit art. 449 C.

proc. pen., instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei, în

cazul în care condamnatul se află în stare de detenție, este instanța

corespunzătoare celei de executare, însă în a cărei rază teritorială se află

locul de deținere.

La rândul său, Judecătoria Brăila,

prin sentința penală nr. 1068 din 6 mai 2003 și-a motivat declinarea

competenței în favoarea Judecătoriei Constanța, pe considerentul că la data de

12 septembrie 2002 condamnatul a fost transferat la Penitenciarul Poarta Albă,

iar potrivit art. 449 alin. (2) C. proc. pen., instanța competentă să dispună

asupra cererii de contopire este instanța corespunzătoare, în a cărei rază

teritorială se află locul de deținere.

Examinând cererea în raport de

actele aflate la dosare, Curtea, constată că Judecătoria Brăila este instanța

competentă să se pronunțe asupra cererii formulată de condamnat.

Potrivit art. 449 alin. (2) C. proc.

pen., instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța

de executare a ultimei hotărâri, în cazul când cel condamnat se află în stare

de deținere, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul

de deținere.

Când cel condamnat a introdus

cererea de contopire a pedepselor pe când se afla într-un loc de detenție, iar

apoi, între timp, a fost transferat la un alt penitenciar, competența de a

judeca cererea de contopire aparține judecătoriei în a cărei rază se află locul

de deținere, în care condamnatul se afla deținut inițial.

Împrejurarea că după introducerea

cererii petiționarul a fost mutat într-un alt loc de deținere, aflat în raza

teritorială a altei instanțe, nu poate duce la concluzia că o altă instanță ar

deveni competentă.

A decide altfel (așa cum a procedat

Judecătoria Brăila), ar însemna să se provoace declinări de competență

succesive, prelungindu-se în mod nejustificat soluționarea unei cereri urgente

prin natura sa.

În raport de considerentele expuse,

în baza art. 43 C. proc. pen., Curtea stabilește competența soluționării cauzei

privind pe inculpatul O.G.V. în favoarea Judecătoriei Brăila, instanță căreia i

se va trimite dosarul pentru judecarea cererii formulate.

Onorariul apărătorului din oficiu se

va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul art. 43 C. proc. pen.,

stabilește competența soluționării cauzei, privind pe inculpatul O.G.V. în

favoarea Judecătoriei Brăila.

Conform art. 43 alin. penultim C.

proc. pen., dosarul va fi trimis acelei instanțe, pentru competentă

soluționare.

Onorariul apărătorului din oficiu în

sumă de 200.000 lei va fi plătit din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

28 august 2003.